Retrocedările din România împinse de la Budapesta

Retrocedările din România împinse de la Budapesta

Laszlo Tokes FOTO Mediafax

Europarlamentarul Fidesz Laszlo Tokes a fost desemnat de Budapesta să urgenteze procesul de restituire a proprietăţilor revendicate de bisericile maghiare din Transilvania. Etnicii maghiari aprobă.

Ştiri pe aceeaşi temă

La Budapesta a fost anunţată, vineri, într-o conferinţă de presă, înfiinţarea unei comisii care să pună presiune pe autorităţile române pentru a grăbi retrocedarea imobilelor şi proprietăţilor revendicate de bisericile maghiare din Transilvania. Comisia va fi condusă de europarlamentarul Laszlo Tokes, recunoscut pentru acţiunile sale antiromâneşti. Un astfel de demers din partea ungurilor nu a rămas fără ecou la Bucureşti.

Deputatul PSD, Bogdan Diaconu, un fervent combatant al politicii UDMR, susţine că bisericile maghiare din Transilvania fac jocurile Budapestei privind distrugerea statului roman. „Bisericile maghiare din Transilvania sunt  în fruntea luptei pentru autonomie. Clericii lor sunt organizatori în alegeri şi supraveghetori la mitingurile anti-româneşti. Aşa încât grija Ungariei de a le da pe mână cât mai multă avere se justifică“, a scris deputatul pe platforma de bloguri găzduită de adevarul.ro.

„Evident că cei nemulţumiţi fac presiuni“

Deputatul Mate Andras Levente, membru în Comisia Juridică, a declarat pentru „Adevărul“ că sub nicio formă problema retocedărilor nu mai suportă amânare, iar cei nemulţumiţi, în speţă şi Laszlo Tokes, încearcă pe diferite căi să grăbească lucrurile. „Ce urmăreşte domnul Tokes nu ştiu. Însă evident că există o problemă care trebuie rezolvată cât mai repede. Cătă vreme statul nu rezolvă această problemă, cei nemulţumiţi încearcă prin varii metode să facă presiuni pentru ca statul român să se achite de aceste promisiuni“, a precizat Mate Andras.

Deputatul a atras atenţia că retrocedarea imobilelor naţionalizate a devenit o problemă spinoasă, în ciuda faptului că există o lege a retrocedărilor în vigoare.  „Sunt foarte multe carenţe, chiar şi în acele cazuri în care este destul de clar cine este proprietarul, iar statul român nu foloseşte imobilul respectiv. Mai mult, există şi cazuri în care nu se ia nicio decizie şi, prin urmare, cei în cauză nu au nicio pârghie prin care să acţioneze pentru a intra în posesia imobilelor“, a precizat deputatul Mate Andras Levente.

„Un ritm nepermis de lent“

Şi fostul consilier prezidenţial, Peter Ekstein-Kovacs, este de părere că retrocedările se fac într-un ritm nepermis de lent, dar a evitat să vorbească punctual despre imobilele ce ar trebui retrocedate bisericilor maghiare. „Aceste retrocedări merg foarte lent. Mai ales după procesul intentat deputatului Marko Attila-Gabor (n.r. -  fost secretar de stat condamnat la trei ani de închisoare în dosarul privind retrocedarea unui liceu din Sfântul Gheorghe) procedurile au îngheţat. Aş generaliza şi nu aş merge doar pe chestiunea bisericilor. Însă, dacă un astfel de proces s-ar grăbi, ar fi un lucru salutar“, a afirmat pentru „Adevărul“ Eckstein-Kovacs.

„România are angajamente în privinţa retrocedărilor“

Analistul politic, Bakk Miklos, specialist în problemele comunităţii maghiare, a explicat pentru „Adevărul“ că demersul lui Laszlo Tokes se referă la respectarea legalităţii şi normelor  statului de drept în faţa forurilor europene. „Este clar că nu există o autoritate directă a Budapestei asupra demersurilor autorităţilor din România. Demersul se bazează pe faptul că România are mai multe angajamente, chiar specifice, în privinţa retrocedărilor, iar <<presiunea>> se referă la componenta europeană.  Destul de multe state sunt sub controlul european în privinţa sistemului juridic“, a argumentat analistul.

De ce se poticneşte legea

Maghiarii şi-au condiţionat intrarea în Guvernul Ponta 3 de introducerea în programul de guvernare a unui paragraf privind grăbirea restituirii unor imobile naţionalizate. Însă retrocedările, atât în cazul etnicilor maghiari, cât şi al românilor, se fac în baza aceleaşi legi: 165/2013, privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, precum şi pentru prorogarea unor termene.

Legea însă nu produce efectul scontat din cauza unei ordonanţe de urgenţă a Guvernului (115/2013) pentru institutirea unui nou termen privind inventarierea terenurilor agricole. Mai exact, la articolul 5 s-a prevăzut ca la nivelul unităţilor administrativ teritoriale să se constituie, prin ordin al prefectului, o Comisie locală pentru inventarierea terenurilor agricole şi forestiere.

Termenul iniţial fost de 180 de zile şi ar fi trebuit să expire la 1 septembrie, însă a fost prelungit până la 31 decembrie 2014. Ieri, plenul Camerei Deputaţilor, care este şi for decizional, a votat favorabil amendamentul de prelungire a acestui termen institutit prin OUG 115/2013. Deputatul Marko Atilla a declarat în cadrul dezbaterilor privind proiectul de aprobare al OUG că retrocedările nu depind de aceste termene, ci de modul în care primarii aplică legea. „Nu aceste termene vor da soluţi, ci modul în care primarii vor aplica normele din lege. Trebuie găsite modalităţi ca aceste etrmene să fie respectate sub imperiul sancţiunilor. Vom vota proiectul de lege, dar este nevoie de umblat la modul de aplicare al legii“, a spus deputatul Marko Attila-Gabor.

Citeşte şi:

 
 
Curtea de Apel Bucureşti a respins acţiunea în instanţă a lui Laszlo Tokes prin care acesta contesta decizia Consiliului de Onoare pentru Ordinul Naţional "Steaua României" de a-i retrage distincţia. Hotărârea nu este definitivă şi poate fi atacată cu recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Deputatul PSD, Bogdan Diaconu, a scris pe pagina sa de Facebook că ridicarea decoraţiei „Steaua României“ lui Laszlo Tokes nu este suficientă şi, prin urmare va căuta o cale legală prin care activitatea politică a europarlamentarului să fie intersiză în România.
 
Eurodeputatul Laszlo Tokes crede că doar uniţi maghiarii din Transilvania îşi pot reprezenta interesele aşa cum trebuie. Toate criticile pe care el le-a adus, în ultimii ani, la adresa UDMR-ului nu au fost făcute cu plăcere, susţine Tokes.

 


 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: