Viziune: „Împărtăşim viziunea unui stat democratic, cu securitate durabilă şi economie competitivă. În acest sens, acţionăm discret şi eficient, iar rezultatele muncii noastre reflectă corectitudine şi legalitate. Facem parte din comunitatea naţională de informaţii şi construim parteneriate cu aliaţii noştri, conştienţi de necesitatea conjugării eforturilor pentru prevenirea şi combaterea terorismului, a criminalităţii organizate şi a altor ameninţări la adresa securităţii naţionale şi globale”.

Valori: „Credem în valorile democraţiei, respectarea legii şi echidistanţă. Apărăm comunitatea în care trăim, preţuim oamenii, acţionăm pentru a le proteja tradiţia şi a le asigura viitorul”.

Protejarea valorilor democratice, un stat democratic şi credinţa în valorile democraţiei reprezintă principiile pe care conducerea SRI le slujeşte şi le promovează, conform site-ului instituţiei. Timp de zece ani SRI a trecut printr-un amplu proces de reformă şi modernizare, reuşind să devină unul din cele mai performante servicii de informaţii, apreciat atât la nivelul structurilor informative de la nivelul Uniunii Europene, cât mai ales la nivelul comunităţii de informaţii a SUA, lucru confirmat de numeroasele vizite efectuate în România de şefii CIA şi FBI.

Aderarea României la NATO, la Uniunea Europeană şi Parteneriatul strategic cu SUA au generat uriaşe responsabilităţi pentru ţara noastră. Pentru a răspunde exigenţelor şi provocărilor în domeniul securităţii, dar şi pentru a contribui la schimbarea imaginii SRI au fost aduşi în sistem oameni tineri, educaţi în spiritul valorilor occidentale ale democraţiei şi neafectaţi de trecutul comunist. La întâlnirea de bilanţ pe anul 2008, preşedintele Traian Băsescu aprecia că reforma serviciului de informaţii a ajuns la final, SRI fiind în prezent „capabil să răspundă tuturor solicitărilor pe care le are la nivel naţional şi european". Dovada modernizării SRI, mai spunea Băsescu, este şi faptul că „spre deosebire de alţi ani, analizele şi informaţiile la nivelul CSAT şi al şefului statului au avut zero erori”.

Neutralitatea şi independenţa profesională a serviciului au fost puse însă la grea încercare începând cu anul electoral 2014. Acuzaţiile de implicare în campania prezidenţială, lansate de Traian Băsescu la adresa şefilor principalelor servicii de informaţii, scandalul pozelor Udrea-Bica la Paris, dar şi nominalizarea lui George Maior, şeful SRI, pentru funcţia de prim-ministru de către candidatul Victor Ponta au subminat grav imaginea serviciului. SRI se implica făţiş în lupta pentru puterea politică.

Scandalul Udrea – Coldea, declanşat la începutul anului 2015, a zguduit scena politică din temelii. Şeful operativ al SRI a fost portretizat ca un personaj care controlează întreaga clasă politică, iar serviciul a fost acuzat că se implică în schimbarea majorităţii în Parlament. Numele celor două personaje lansate şi susţinute de Traian Băsescu, devenite adversare după alegerile prezidenţiale, au ţinut prima pagină a ziarelor, Udrea ameninţând cu ocazia fiecărei noi cereri de arestare cu dezvăluiri despre implicarea SRI în viaţa politică. Cota de încredere a SRI în sondajele de opinie a rămas constantă, însă acest lucru se datorează exclusiv faptului că Elena Udrea este un personaj cu un capital de imagine negativ extrem de mare. În meciul Udrea – SRI, deputata a fost personajul negativ, chiar dacă acuzaţiile pe care le-a formulat au fost unele extrem de grave. Ecourile conflictului s-au făcut totuşi auzite la nivelul societăţii, dar şi la nivelul partenerilor occidentali. 

Numirea lui Eduard Hellvig în fruntea SRI trebuia să fie un pas înainte pentru recredibilizarea instituţiei şi redobândirea imaginii de serviciu discret, care se ţine departe de jocurile politice. Lucrurile nu au stat aşa. Informaţiile apărute în presă despre implicarea şefului civil al SRI în nominalizarea lui Dacian Cioloş pentru funcţia de premier (anunţul a fost făcut în premieră de un jurnalist considerat a fi extrem de apropiat de Hellvig) şi în susţinerea candidaturii lui Cristian Buşoi pentru primăria Capitalei aruncă din nou serviciul în lumina reflectoarelor.

Dacă pentru tânărul Buşoi asocierea cu imaginea SRI este de bun augur, în lipsa altor atuuri personale şi profesionale, dar şi pentru impactul pe care îl are această asociere la nivelul unui anumit segment electoral extrem de activ în Bucureşti, pentru Hellvig conturarea imaginii de păpuşar al scenei politice, prin susţinerea acordată unor personaje pentru a ocupa funcţii de putere, constituie o imensă vulnerabilitate la adresa serviciului pe care îl conduce.

Dorinţa de a acumula cât mai multă putere şi tentaţia revenirii în prim-planul scenei politice manifestată de Maior sau derapajele de care a fost acuzat Coldea pot fi motivate şi justificate prin perioada îndelungată petrecută în fruntea celui mai puternic serviciu de informaţii. Bilanţul celor doi şefi înregistrează însă realizări extrem de notabile precum reformarea SRI, rezultatele obţinute în lupta anticorupţie sau asumarea conducerii operaţiunii de asigurare a securităţii cibernetice a Ucrainei, ca urmare a deciziei NATO.

Crizele pe care le-a traversat SRI în ultimul an, acuzaţiile de implicare în campania prezidenţială sau în modificarea majorităţii parlamentare, scandalul Udrea, declaraţiile lui George Maior despre existenţa ofiţerilor acoperiţi în presă, declaraţiile generalului Dumbravă despre „justiţia, câmp tactic”, scandalul doctoratelor plagiate şi a doctoranzilor magistraţi care au obţinut o diplomă în cadrul Academiei Naţionale de Informaţii au expus şi vulnerabilizat serviciul ale cărui preocupări ar trebui să vizeze în primul rând siguranţa şi securitatea naţională.  

SRI este pe cale să rateze procesul de recredibilizare atât de necesar după o perioadă tumultuoasă. Numit în fruntea serviciului într-un moment extrem de complicat pentru instituţie, Hellvig pare că rămâne ancorat în jocurile de culise din interiorul PNL, incapabil să îmbrace haina echidistanţei şi neutralităţii atât de necesară pentru cei care ocupă această poziţie. Candidatura „protejatului” Buşoi, care aduce cu sine noi acuzaţii de implicare a SRI în campania electorală într-un moment destul de delicat pentru imaginea instituţiei, nu este un risc imposibil de anihilat, însă s-ar putea dovedi fatală pentru viitorul lui Hellvig în fruntea principalului serviciu de informaţii al României.

„Protejarea valorilor democratice”, „respectarea legii şi echidistanţă”, „asigurarea respectării drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor şi apărarea statului de drept”, „corectitudine şi legalitate”. O sumă de valori şi principii nobile. Atât timp cât teoria este transpusă şi în practică!