Proiectul de regionalizare a României, variantă de lucru: opt regiuni şi putere mai mare oferită administraţiilor locale

Ce presupune regionalizarea lui Ponta

România urmează să fie împărţită în opt regiuni, fiecare având un guvernator şi un consiliu propriu, se arată într-un posibil proiect al legii regionalizării iniţiat de liberalul Sorin Frunzăverde. Potrivit proiectului de lege, regiunile vor veghea asupra dezvoltării regionale şi economice şi vor prelua mai multe atribuţii ale administraţiei centrale.

UPDATE 19.00 Liviu Dragnea: Proiectul de reorganizare apărut nu e oficial sau asumat de Guvern

Vicepremierul Liviu Dragnea a declarat, miercuri, că proiectul de lege privind reorganizarea administrativ-teritorială a României apărut în media nu este nici oficial, nici asumat de către Guvern, el arătând că varianta oficială este doar cea coordonată de MDRAP.

„Guvernul nu îşi asumă niciun fel de variate care circulă pe internet sau pe diverse surse. Cel apărut azi nu este proiect de lege, este un document care nu are nicio legătură cu proiectul oficial de regionalizare şi descentralizare al Guvernului României, prroces care este coordonat de ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice", a spus Dragnea (foto dreapta).

El a spus că a înţeles că acest document apărut miercuri este elaborat de „un domn director de la o agenţie de dezvoltare regională de undeva din Banat" şi a susţinut că urmează să apară o inflaţie de „aşa-zise proiecte de regionalizare".


Cele opt regiuni vor include fiecare câte 4-5 judeţe, excepţie făcând regiunea Bucureşti, unde Capitala va fi guvernată alături de judeţul Ilfov.

Potrivit proiectului de lege privind regionalizarea, capitalele regiunilor vor fi stabilite la Cluj-Napoca, Piatra-Neamţ, Timişoara, Alba Iulia, Brăila, Craiova, Călăraşi şi Bucureşti. Astfel, apar două surprize neaşteptate: Iaşiul îşi pierde „supremaţia” în Moldova, iar Constanţa, condusă de proeminentul lider PSD Radu Mazăre, este „detronată” de Brăila. De asemenea, în regiunea centrală, discuţiile asupra unei viitoare capitale sunt extrem de aprinse. Dacă iniţial se vorbea de Târgu Mureş, în ultimele săptămâni Braşovul a ridicat pretenţii de a fi capitala regiunii Centru.

Vă prezentăm în continuare organizarea României potrivit proiectului de lege iniţiat de liberalul Sorin Frunzăverde:

1) Regiunea Bucureşti-Ilfov: municipiul Bucureşti şi judeţul Ilfov, cu reşedinţa în Capitală;

2) Regiunea Centru: judeţele Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş şi Sibiu, cu reşedinţa în Alba Iulia ;

3) Regiunea Nord-Est: judeţele Bacău, Botoşani, Neamţ, Iaşi, Suceava şi Vaslui, cu reşedinţa în Piatra Neamţ ;

4) Regiunea Nord-Vest: judeţele Bihor, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Maramureş, Satu Mare şi Salaj, cu resedinţa în Cluj-Napoca ;

5) Regiunea Vest: judeţele Arad, Caraş-Severin, Hunedoara şi Timiş, cu reşedinţa în Timişoara;

6) Regiunea Sud-Vest: judeţele Dolj, Olt, Vâlcea, Mehedinţi şi Gorj, cu resedinţa în Craiova;

7) Regiunea Sud: judeţele Argeş, Călăraşi, Dâmboviţa, Giurgiu, Ialomiţa, Prahova şi Teleorman, cu reşedinţa în Călăraşi ;

8) Regiunea Sud-Est: judeţele Brăila, Buzău, Constanţa, Galaţi, Tulcea şi Vrancea, cu resedinţa în Brăila.

Totuşi, lideri importanţi ai USL susţin că numărul de regiuni ar putea fi supus unor schimbări.

Ministrul Dezvoltării Regionale, Liviu Dragnea, a declarat pentru stirileprotv.ro că, pentru punerea în aplicare a proiectului regionalizării, este nevoie de modificarea Constituţiei şi introducerea în textul fundamental a noţiunii de regiune. De asemenea, trebuie inclus în Constituţie şi termenul care va desemna viitorul şef al regiunii.

Susţinătorii acestui proiect, care urmează să fie discutat în cadrul USL şi apoi depus în Parlament, spun că primarii vor avea mai multă putere de decizie, iar consiliile regionale vor adopta doar hotărâri, nu şi legi. Preşedinţii regiunilor se vor ocupa exclusiv de dezvoltarea regională şi economică a zonei pe care o guvernează.

„Principalele atribuţii pe care le reprezintă dezvoltarea economică, regiunea intenţionând să devină autoritate de management, să fie partener direct cu Bruxelles-ul. Din acest motiv, vrem ca regiunile să fie înfiinţate şi să fie funcţionale până la 31 decembrie 2013, pentru ca în următorul exerciţiu financiar să poată să absoarbă bani direct de la Comisie şi asta înseamnă un timp mult mai scurt şi bani mai mulţi pentru România”, a mai spus Dragnea.

Consiliul Regional, care va avea între 20 şi 32 de consilieri, va fi ales pe patru ani. În componenţa Consiliului vor opera şi doi vicepreşedinţi care, potrivit proiectului de lege, vor fi aleşi dintre consilierii regionali.

Primii preşedinţi de consilii regionale, care vor avea mandat până la alegerile locale şi regionale din anul 2016, vor fi aleşi, conform proiectului Legii regiunilor, dintre şefii de CJ, primarii şi consilierii judeţeni în funcţie, prin votul aceloraşi categorii de aleşi, în calitate de electori.

Potrivit proiectului, "Consiliul regional este autoritatea administraţiei publice regionale, fiind compus din consilieri regionali, aleşi prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, de către persoanele cu drept de vot din regiunea respectivă, în condiţiile legii".

Preşedintele Consiliului regional se alege prin vot uninominal.

Preşedintele Consiliului Reginoal reprezintă regiunea în raporturile cu terţii, convoacă şi conduce şedinţele consiliului regional şi dispune măsurile necesare pentru pregătirea şi desfăşurarea în bune condiţii a acestora, exercită funcţia de ordonator principal de credite, coordonează şi controlează realizarea activităţilor de investiţii, răspunde de buna funcţionare a administraţiei publice regionale, asigură respectarea prevederilor Constituţiei, punerea în aplicare a legilor, a decretelor preşedintelui României, a hotărârilor şi ordonanţelor Guvernului, a hotărârilor consiliului regional, precum şi a altor acte normative.

Pe lângă fiecare consiliu regional se înfiinţează, organizează şi funcţionează un Consiliu Consultativ Economic şi Social, organism cu rol consultativ.

Sorin Frunzăverde a declarat miercuri, la Antena 3, că una dintre principalele misiuni ale viitoarelor regiuni va fi să preia de la ministere multe atribuţii.

Cât priveşte bugetul, iniţiatorul proiectului de lege spune că 10% preia administraţia centrală, 20% administraţia regională, 30% administraţia judeţeană şi 40% administraţia locală.

 

 

 

Legea privind infiinţarea, organizarea şi funcţionarea regiunilor

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările