Preţul plătit de PMP pentru fuziunea cu UNPR: au rămas fără oameni în jumătate din birourile electorale judeţene

Preţul plătit de PMP
pentru fuziunea cu UNPR: au rămas fără oameni în jumătate din birourile
electorale judeţene

Traian Băsescu, între Valeriu Steriu şi Eugen Tomac, oamenii săi de încredere

PSD şi PNL au contestat dreptul PMP de a avea reprezentant în birourile electorale judeţene, pe motiv că nu are grup parlamentar, aşa cum cere legea. PMP are grup parlamentar, însă în urma fuziunii cu UNPR, care încă nu este înregistrată la tribunal. Concluzia: chichiţele avocăţeşti şi interpretarea neunitară a legislaţiei electorale a lăsat PMP fără oameni în BEJ-uri, instituţie esenţială în desfăşurarea alegerilor.

Ştiri pe aceeaşi temă

Potrivit Legii alegerilor parlamentare, îşi pot desemna reprezentanţi în birourile electorale de circumscripţie (judeţene) numai „partidele politice care au grup parlamentar propriu în cel puţin una dintre Camerele Parlamentului“. PMP, partid rupt din PDL în 2013, n-a avut niciodată grup parlamentar, întrucât n-a reuşit să racoleze suficienţi deputaţi sau senatori. În vara acestui an, PMP a fuzionat cu UNPR. Cu toate că, în urma fuziunii, numele partidului a rămas PMP, grupul de la Camera Deputaţilor şi-a păstrat titulatura de UNPR. De ce? „Grupurile parlamentare ale unor partide politice care au fuzionat pe parcursul unei legislaturi constituie un singur grup parlamentar sub denumirea partidului nou-înfiinţat prin fuziune, începând cu data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti privind constituirea noului partid“, impune Regulamentul Camerei Deputaţilor.

Cum nu avem o hotărâre judecătorească definitivă care să confrime juridic fuziunea votată politic la Congresul PMP din vară, grupul PMP din Camera Deputaţilor continuă să se numească UNPR.

Deci, potrivit legislaţiei electorale, noul PMP nu putea să desemneze reprezentanţi în Birourile Electorale Judeţene, întrucât nu are grup parlamentar. Dar vechiul UNPR putea să o facă. Pare doar o chestiune de onomastică, întrucât PMP şi UNPR sunt unul şi acelaşi partid, cu două ştampile încă distincte. Însă liderii PMP au complicat inutil situaţia.

În loc să solicite dreptul de a avea reprezentant în BEJ-uri pe baza ştampilei UNPR, liderii PMP au redactat două solicitări: una doar cu ştampila UNPR, alta cu ambele ştampile: PMP şi UNPR. „Noi am transmis în toate cele 42 de judeţe atât adresă cu PMP şi UNPR, pentru a explica că UNPR va fi radiat săptămâna viitoare şi va exista doar PMP, cât şi adresă cu UNPR singur, pentru că UNPR are acum grup parlamentar“, a spus Dorel Onaca, secretar general al PMP.

Aici intervin judecătorii din BEJ-uri. În unele judeţe, cei trei judecători care verifică dacă partidele au sau nu grup parlamentar au acceptat doar solicitarea ce purta ştampila UNPR. În alte judeţe, judecătorii BEJ au acceptat solictarea ce purta ambele ştampile, pe motiv că apărea, deşi la pachet, şi UNPR pe hârtie.

După ce reprezentanţii PMP/UNPR au fost acceptaţi în toate cele 43 de circumscripţii (42 de judeţe plus diaspora), PSD şi PNL au depus contestaţii în toate judeţele, invocând pe de o parte că fuziunea dintre PMP şi UNPR nu a fost validată de tribunal, deci PMP nu are dreptul să solicite reprezentant, iar pe de altă parte faptul că „nu se identifică în mod clar dacă PMP sau UNPR a desemnat un reprezentant în BEJ“, întrucât adresa conţine două ştampile: şi PMP, şi UNPR, aparent două partide diferite. 

„PSD şi PNL fac un abuz“
Contestaţiile au fost soluţionate de Biroul Electoral Central (BEC) în felul următor: jumătate au fost admise, jumătate au fost respinse. „Este foarte interesant cum în România, o contestaţie a fost admisă în 20 de judeţe şi în 20 de judeţe nu a fost admisă. Arată o dorinţă a PSD şi PNL de a frauda alegerile din moment ce contestă prezenţa unui reprezentant a PMP. Este un abuz pe care îl fac“, a explicat Valeriu Steriu, preşedinte executiv al PMP.

Cum s-a ajuns în această situaţie? Potrivit purtătorului de cuvânt al BEC, Marian Muhuleţ, BEC a respins contestaţiile acolo unde BEJ-urile păstraseră doar foaia cu ştampila UNPR, adică i-au acceptat în BEJ-uri pe reprezentanţii UNPR-PMP. În schimb, au fost admise contestaţiile acolo unde au semnat PMP şi UNPR împreună. Deci BEC a acceptat doar solicitările „curate“ ale grupului UNPR.

Concluzii
Decizia BEC arată interpretarea inegală a legislaţiei electorale. Observăm că acolo unde BEJ a dat o interpretare în spritul legii şi a considerat că PMP şi UNPR pot fi luate la pachet, BEC-ul a aplicat legea în litera ei şi a decis că prezenţa ambelor ştampile pe solicitare  a creat confuzie.

Pe de altă parte, era treaba juriştilor PMP să anticipeze slăbiciunile unei solicitări cu două ştampile, slăbiciuni de care au profitat PSD şi PNL. Dacă foloseau doar denumirea de UNPR,  acum ar fi avut oameni în toate BEJ-urile. Un lucru e cert: partidul lui Traian Băsescu rămâne fără oameni în jumătate dintre BEJ-uri, poziţii-cheie în procesul electoral. BEJ-urile contabilizează toate procesele verbale ale secţiilor de votare din teritoriu, dar mai ales tranşează suspiciunile de fraudă – de aici şi vehemenţa PMP. Pe de altă parte, fără fuziunea din vară cu UNPR, PMP n-ar fi avut şansa de a avea oameni nici măcar în cele 20 de judeţe.

 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările