I-au zis „Anghel Saligny” ca să nu semene, ca denumire, cu PNDL-urile 1 şi 2 ale lui Liviu Dragnea, dar dacă citeşti conţinutul ordonanţei de urgenţă prin care se înfiinţează acest program, nu ai cum să nu-l aşezi în seria inaugurată de fostul lider PSD şi să nu-i zici PNDL 3.

Nimeni nu pune în discuţie necesitatea unui astfel de program, El este gândit pentru a finanţa investiţii relativ mici, în comunităţi sărace, care altminteri au şanse reduse să fie realizate prin fonduri europene: asfaltări, poduri, alimentări cu apă, canalizări, staţii de tratare a apelor, alimentare cu gaze etc. Problema la PNDL 1 şi 2 a fost însă modul de implementare, iar aceasta nu este nicicum rezolvată la PNDL 3.

Curtea de Conturi a efectuat un audit la primele două programe şi a găsit multe vulnerabilităţi, care deschideau larg uşa fraudelor, şi niciun fel de sancţiuni pentru cei care le comiteau. Nu e de mirare, aşadar, că implementarea primelor două PNDL-uri a fost însoţită de numeroase potlogării, unele dintre ele foarte bine documentate, acum câteva luni, de portalul Recorder.ro: achiziţii supraevaluate, licitaţii trucate, folosirea materiale de proastă calitate, încredinţarea contractelor unor firme de partid. Puşi în faţa evidenţelor, primarii, în cel mai bun caz, o făceau pe proştii şi dădeau vina pe diriginţii de şantier.

Organizaţia neguvernamentală Expert Forum (EFOR) a comparat ordonanţa de urgenţă pe care vrea s-o adopte Guvernul Cîţu cu legislaţia de pe vremea lui Dragnea şi a observat că niciuna dintre vulnerabilităţile sesizate de Curtea de Conturi nu a fost rezolvată. EFOR a organizat luni o dezbatere asupra acestui subiect, iar un secretar de stat de la Ministerul Dezvoltării şi-a notat observaţiile şi a dat asigurări că acestea vor fi avute în vedere „dacă va dori factorul politic”. Şi, după cum arată astrele, factorul politic nu doreşte.

Una dintre observaţiile formulate de EFOR este aceea că din proiectul de ordonanţă de urgenţă lipsesc elemente esenţiale pentru un program care îşi propune să cheltuiască 50 de miliarde de lei în următorii cinci ani. Cum ar fi: obiectivele programului, criterii de alocare a fondurilor, criterii de evaluare şi de prioritizare, limitele superioare sau inferioare pentru finanţarea unui proiect sau pentru tipurile de cheltuieli dintr-un proiect etc.

Toate aceste elemente, arată ordonanţa, vor fi detaliate în normele metodologice. Norme care nu vor fi adoptate nici măcar prin Hotărâre de Guvern, cum este cutuma, ci cu un etaj mai jos în ierarhia actelor normative: prin ordin al ministrului Dezvoltării. Cu alte cuvinte, toată bucătăria de detaliu a acestui proiect mamut este pusă sub pixul ministrului UDMR Cseke Attila. Dar nu acesta este cel mai grav aspect, ci altul.

În anul 2016, Curtea Constituţională a stabilit că pentru a putea fi reţinută infracţiunea de abuz în serviciu, un funcţionar trebuie să fi încălcat legea, înţeleasă fie ca act normativ adoptat de Parlament, fie echivalentul său emis de Guvern, ordonanţa simplă şi ordonanţa de urgenţă. Prin urmare, dacă un funcţionar încalcă norme de rang inferior, cum ar fi hotărârile de guvern sau ordinele de ministru, fapta sa nu mai poate, sub nicio formă, să îmbrace conotaţii penale. Lăsând elementele cruciale ale programului PNDL 3 să fie reglementate prin ordin de ministru, Guvernul Cîţu scoate practic de sub incidenţă penală toate încălcările acelor reglementări.

E de-a dreptul înduioşător să vezi cum, deşi adversari înverşunaţi în competiţia pentru şefia PNL, Ludovic Orban şi Florin Cîţu îmbrăţişează cu aceeaşi ardoare acest PNDL 3. Căci nimic nu e mai tentant pentru un primar decât să poată face toate potlogăriile imaginabile cu banul public şi să ştie că nu riscă nimic din punct de vedere penal. În cel mai bun caz, o face pe prostul şi dă vina pe dirigintele de şantier.