Pentru cine se încaieră Parlamentul cu Băsescu

Pentru cine se încaieră
Parlamentul cu Băsescu

Daniel Tudor, actualul şi, probabil, viitorul şef al Asigurărilor. FOTO Mediafax

Legea de înfiinţare a viitoarei Autorităţi de Supraveghere Financiară stârneşte aprigi dispute politice între majoritate şi minoritate, între preşedinte şi Parlament, ba chiar şi între PSD şi PNL

Ştiri pe aceeaşi temă

Cererea preşedintelui Traian Băsescut ca rudele parlamentarilor să nu poate face parte din Consiliul de Administraţie  al viitoarei Autorităţi de Supraveghere Financiară  (ASF) a fost ignorată de deputaţi. Aceştia au stabilit, ieri, că între membrii CA ai ASF nu trebuie să se regăsească soţii, rudele ori afinii până la gradul al treilea cu membrii Guvernului şi ai Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale a României.

În forma iniţială a legii, se specifica faptul că membrii ASF nu pot fi „soţi şi nici rude ori afini până la gradul al treilea cu preşedintele României, preşedinţii Camerelor Parlamentului, membrii Guvernului, membrii Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale a României”.

Deputaţii nu doar că au ignorat cerinţa şefului statului privind introducerea pe listă a rudelor parlamentarilor, dar au decis, în plen, să fie scoşi şi preşedinţii celor două Camere, dar şi preşedintele României din lista de incompatibilităţi.

În schimb, deputaţii au fost de acord cu cererea preşedintelui Traian Băsescu de a se majora, de la 7 ani la 10 ani, experienţa profesională necesară membrilor din conducerea executivă a ASF. În favoarea acestei forme a proiectului s-au pronunţat 277 de deputaţi, 37 au fost împotrivă, iar 2 s-au abţinut. Camera Deputaţilor este primul for sesizat, Senatul fiind Cameră decizională. Votul este însă ultimul episod dintr-o dispută crâncenă purtată între partide, pentru controlul acestui veritabil mamut financiar.

Ce este ASF

Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), instituţie care urmează să preia controlul asigurărilor, a pensiilor private şi a pieţei din capital, prin desfiinţarea celor trei Comisii de supraveghere din fiecare dintre cele trei domenii, urmează să fie înfiinţată şi să înceapă să funcţioneze până la 30 aprilie. Din decembrie 2012, când a fost dată Ordonanţa de Urgenţă privind înfiinţarea ASF, actualele conduceri ale celor trei Comisii au avut o singură preocupare, şi nu aceea de supraveghere a pieţei, ci aceea de a-şi aranja un loc la şefia noului Big Brother financiar.

Şi au şi motive: este vorba de o piaţă de aproape 25 de miliarde de euro, cât o cincime din PIB-ul României, iar interesele sunt pe măsură. Ca să nu mai vorbim de indemnizaţiile de şef în aceste comisii care se ridică la câteva mii de euro în cazul pensiilor private şi al pieţei de capital şi de peste 20.000 de euro în asigurări.

Comisia Naţională de Valori Mobiliare (CNVM) supraveghează societăţi listate la bursă cu o valoarea totală de peste 20 de miliarde de euro, iar Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP) este responsabilă de controlul unor companii care au strâns în fonduri 2,3 miliarde de euro. Comisia de Supraveghere a Asigurărilor (CSA) are sub control o piaţă de puţin peste 2 miliarde de euro, dar tocmai aceasta este miza cea mare. Lupta pentru şefia CSA a fost întotdeauna una la cuţite, iar fiecare schimbare la vârful Comisiei, fiecare pe criterii politice şi din interese majore, a stârnit reacţii dure în toate taberele.

Cum se împarte tortul

Autoritatea de Supraveghere Financiară, care va înlocui cele trei Comisii din domeniu, urmează să fie condusă de un Consiliu format din 17 membri. Cinci dintre ei vor avea funcţii executive: un preşedinte, un prim-vicepreşedinte şi câte un vicepreşedinte pentru fiecare dintre cele trei pieţe. Membrii Consiliului sunt numiţi de Parlament şi propuşi în baza algoritmului politic. Cum alianţa USL, formată din PSD şi PNL, a câştigat alegerile parlamentare cu o majoritate de aproape 70%, îi revine dreptul de a numi 10 membri, dintre care unul este preşedintele. După sumplimentarea numărului de membri de la 15 la 17, PDL ar urma să primească trei locuri, iar PP-DD şi UDMR câte două locuri. Astfel, ASF a ajuns o reglare de conturi între partidele politice. Numai că lupta cea mare pentru conducerea ASF se dă tocmai între partidele din coaliţie, PNL şi PSD. Încă din decembrie, când a fost anunţată înfiinţarea ASF, au fost vehiculate mai multe nume la conducerea instituţiei, dar liberalul Dan Radu Ruşanu şi Mircea Ursache, fost preşedinte al AVAS, au rămas în joc, iar negocierile dintre partide îi plasau în „pole position“ ba pe unul, ba pe altul, de la o săptămână la alta. La acest moment, poziţiile sigure sunt cea de preşedinte, care revine liberalului Dan Radu Ruşanu, vicepreşedinte pe zona de pensii, atribuită UNPR-istului Marian Sârbu, şi Mircea Ursache, vicepreşedinte pentru piaţa de capital. Postul de prim-vicepreşedinte, mai mult onorific, şi-l dispută Daniel Dăianu şi Stere Farmache, fost şef al Bursei de Valori.

Marea miză

Dar cele mai dure negocieri se poartă încă între PNL şi PSD şi pentru funcţia de vicepreşedinte responsabil de piaţa asigurărilor, unde circulă cei mai mulţi bani. În timp ce PSD vrea să o propună pe această funcţie pe Angela Toncescu, fost preşedinte al CSA, PNL se luptă să obţină această funcţie pentru actualul şef al asigurărilor, Daniel Tudor.

Şi Toncescu, şi Tudor au fost susţinuţi pentru ocuparea şefiei CSA, în 2006, respectiv 2012, de către PNL, adică de Călin Popescu Tăriceanu. În octombrie 2012, când Constantin Buzioianu (numit la propunerea PDL) a fost înlăturat de la şefia CSA, PNL nu a mai susţinut-o pe Toncescu. La fel şi acum. Astfel că fostul şef al CSA a căutat sprijinul PSD. Nu numai că cei doi au fost susţinuţi de acelaşi partid la un moment dat, dar ei au lucrat şi împreună, la compania Roumanie Assurance International (RAI), compania de asigurări înfiinţată de Tudor în 1992 cu 10.000 de dolari obţinuţi din slujba pe care a avut-o în Belgia înainte de ’89.

Toncescu a fost director general timp de doi ani, în perioada 2004-2006, la RAI Asigurări. Cum explică Tudor faptul că doi din cei patru preşedinţi ai CSA de la înfiinţarea sa în 2004 au lucrat la RAI? „Înseamnă că RAI a avut personal foarte bine calificat. Nu vă ascund că mulţi angajaţi din companiile de asigurări de acum au lucrat la RAI“, a declarat Tudor cu câteva luni în urmă pentru „Ziarul Financiar“.

Cum a jucat Băsescu

Întoarcerea legii ASF de către preşedintele Băsescu, prin care cerea ca şi rudele parlamentarilor să fie excluse de la funcţii executive, părea a ajuta PSD. Căci soţia lui Daniel Tudor este senator PNL de Buzău şi nici unul dintre ceilalţi propuşi pentru funcţii executive nu are rude în Parlament. Prin votul de ieri, majoritatea pare să fi decis altfel, netezind drumul lui Daniel Tudor către funcţia de vicepreşedinte ASF responsabil cu asigurările.

Cine este Daniel Tudor

Daniel Tudor a absolvit liceul în 1977 şi Facultatea de Finanţe 17 ani mai târziu. Din 1977 şi până în 1983 a fost referent pentru relaţia cu ţările francofone pentru ACR, apoi a plecat în Belgia. Aici, în primii trei ani, a fost referent în cadrul companiei Royale Belge, cu activităţi în asigurări. În perioada 1986-1990, a fost reprezentant pentru România al companiei de turism Maxi Tours. În 1992, cu 10.000 de dolari strânşi în Belgia, Tudor a înfiinţat compania de asigurări Roumanie Assurance International (RAI), ocupând funcţia de preşedinte şi director general până în 2007, când a vândut firma fondului ceh de investiţii PPF pentru „mai multe milioane de dolari, până în 10“, după cum declara într-un interviu.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: