Parlamentul nu vrea înăsprirea pedepselor pentru violenţe. Ce modificări erau propuse pentru Codul penal

Parlamentul nu vrea înăsprirea pedepselor pentru
violenţe. Ce modificări erau propuse pentru Codul penal

Deputaţii consideră că pentru violenţe este suficientă doar amenda, nu şi câţiva ani buni de închisoare FOTO Alexandru Dobre / Mediafax

Deputaţii au respins un proiect de lege, anterior adoptat de Senat, prin care pentru fapte de loviri sau alte violenţe, violare de domiciliu şi tulburarea liniştii publice, comise în grup, pedepsele erau majorate până la şapte ani, în condiţiile în care legislaţia din prezent prevede o pedeapsă de maximum doi ani sau plata unei amenzi.

Ştiri pe aceeaşi temă

175 de deputaţi au votat „împotrivă”, unul „pentru”, în timp ce 96 de aleşi s-au abţinut în ceea priveşte majorarea între trei şi şapte ani a pedepselor prevăzute de Codul penal pentru loviri sau alte violenţe, violare de domiciliu şi tulburarea liniştii publice, o iniţiativă propusă în legislatura trecută de Daniel Vasile, fost deputat al minorităţilor. Partidele care au votat pentru respingerea iniţiativei au fost PNL, USR PLUS şi UMDR, singurul vot de susţinere fiind al deputatului liberal Alexandru Muraru.

„Asistăm în ultima perioadă la creşterea alarmantă a numărului infracţiunilor cu violenţă, inclusiv a celor comise în grup organizat, atât ca efect al reducerii unei mari părţi a pedepselor prin Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cât şi a ineficienţei aplicării legii”, explica deputatul minorităţii rome, în expunerea de motive, demersul său.

Răsturnare de situaţie, la Comisia juridică

Schimbarea opţiunii faţă de proiect a avut loc la Comisia juridică din Camera Deputaţilor, unde majoritatea aleşilor jurişti au considerat că circumstanţele agravante prevăzute de iniţiativă ar fi deja cauză de agravare a pedepsei. „Cu ocazia dezbaterilor s-a constat că, în conformitate cu legislaţia în vigoare, circumstanţele agravante avute în vedere de iniţiativa legislativă reprezintă deja cauze de agravare a pedepsei. Comiterea faptei de către trei sau mai multe persoane împreună reprezintă o circumstanţă agravantă generală, conform art. 77 lit. a) din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal. Iniţierea sau constituirea unui grup infracţional organizat ori aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, la un astfel de grup constituie o infracţiune de sine stătătoare, potrivit art. 367 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal. În acest context, s-a apreciat că în cazul în care o persoană va comite fapta de aderare la un grup infracţional organizat, precum şi una sau mai multe dintre faptele prevăzute la art. 193, 224 sau 371 din Legea 286.2009 privind Codul penal, vor fi incidente regulile concursului de infracţiuni, cu efecte de agravare a pedepsei”, a fost explicaţia deputaţilor jurişti, ceea ce a dus la respingerea legii.

Paradoxal este că înainte de a ajunge la această comisie, iniţiativa a fost la Senat, a primit avize favorabile de la celelalte comisii, precum şi de la Consiliul Economic şi Social, dar şi de la Consiliul Legislativ.

Vot similar şi pentru cadrele didactice

Deputaţii au respins şi o iniţiativă legislativă semnată de mai mulţi aleşi ai PSD, PNL, ALDE şi PMP, prin care se încerca majorarea pedepselor cu o treime pentru persoanele care agresau un cadru didactic, adică să fie aplicată o sancţiune similară celor din cazul funcţionarilor publici. 171 de aleşi au votat pentru „respingere”, în timp ce 102 s-au abţinut. Dintre cei care s-au abţinut, 97 erau deputaţi PSD.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările