Opinia experţilor: Ce şanse are PSD să o demită pe Kovesi cu mâna CCR. Argumente pro şi contra

Opinia experţilor: Ce
şanse are PSD să o demită pe Kovesi cu mâna CCR. Argumente pro şi contra

Klaus Iohannis a refuzat revocarea şefei DNA. FOTO Eduard Enea

Unii specialişti în drept constituţional susţin că magistraţii CCR n-au cum să-l oblige pe preşedintele Klaus Iohannis să o revoce pe şefa DNA. Singura şansă ca PSD să câştige speţa este o judecată cu „ochelari de cal“. De partea cealaltă, juriştii Guvernului mizează pe o decizie a CCR care l-a transformat deja pe Iohannis în preşedinte-notar

Ştiri pe aceeaşi temă

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a anunţat că va contesta la Curtea Constituţională (CCR) refuzul preşedintelui Klaus Iohannis de a o revoca pe şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi. În mod formal, premierul Viorica Dăncilă se va adresa Curţii, dar argumentele vor fi formulate de ministrul Justiţiei, Tudorel Toader. Surse politice au declarat pentru „Adevărul“ că sfetnicii ministrului Justiţiei au scris deja sesizarea pe care Guvernul o va trimite în scurt timp la Curte. Tudorel Toader nu doar că s-a ocupat de elaborarea argumentelor juridice, ci va merge el însuşi în faţa judecătorilor CCR pentru a susţine sesizarea Guvernului.

„Preşedintele nu e un simplu notar care ştampilează cererea Minsiterului Justiţiei“

Guvernul va sesiza CCR pe motiv de conflict juridic de natură constituţională. Pe scurt, Tudorel Toader susţine că refuzul preşedintelui Iohannis de a accepta revocarea şefei DNA la propunerea ministrului Justiţiei a născut un conflict între două instituţii: Guvern şi Preşedintele României. Însă avocatul Elenina Nicuţ susţine că refuzul preşedintelui nu declanşează un conflict de natură constituţională. „Definiţia pe care chiar CCR a dat-o în 2009, şi care a fost reluată în 2017, spune că există conflict de natură constituţională numai atunci când sunt vizate situaţii juridice conflictuale a căror naştere rezidă în mod direct din textul Constituţiei. Deci putem vorbi de conflict atunci când instituţiile statului acţionează sau, dimpotrivă, nu acţionează, astfel încât încalcă atribuţii care decurg direct din Constituţie, nu din lege. Repet, din Constituţie, nu din lege. Or, aşa-zisul conflict despre care vorbeşte Guvernul nu decurge direct din Constituţie, ci  dintr-o lege“, a declarat, pentru „Adevărul“, Elenina Nicuţ.

E vorba de Legea 303/2004, privind statutul magistraţilor. „La începutul anului 2018, când CCR a judecat modificările aduse de PSD la legile Justiţiei, una dintre ele fiind chiar 303/2004, magistraţii au stipulat că rolul preşedintelui pe numirile şi revocările procurorilor nu rezidă din Constituţie, ci de lege. Aşadar, Constituţia nu i-a pus în braţe preşedintelui această atribuţie, deci sesizarea Guvernului nu are cum să se încadreze în definiţia conflictului de natură constituţională. Sesizarea Guvernului ar trebui declarată inadmisibilă“, a adăugat Elenina Nicuţ.

Expertul anticorupţie Laura Ştefan susţine, de asemenea, că e perfect constituţional ca şeful statului să refuze propunerea de revocare venită din partea Ministerului Justiţiei. „Preşedintele are dreptul legal de a decide cu privire la revocare. Decizie înseamnă da sau nu. El nu e un simplu notar care ştampilează cererea Minisiterului Justiţiei. Această procedură care implica trei jucători – Ministerul Justiţiei, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) şi Preşedinte - a fost gândită astfel încât să asigure echilibrul şi stabilitatea în cadrul Ministerului Public. Asta e legea şi cei cărora nu le convine ar fi bine să îşi amintească faptul că nu tot ce nu le place e neconstituţional“, a scris Laura Ştefan pe Facebook.

Sesizarea Guvernului ar trebui declarată inadmisibilă.
Elenina Nicuţ, avocat

În schimb, fostul ministru al Justiţiei, senatorul PSD Robert Cazanciuc, mizează pe o decizie a CCR care i-a amputat deja din puteri preşedintelui Iohannis. „Avem un text de lege în momentul de faţă care vorbeşte de o anumită procedură, dar avem şi decizii ale CCR care arată cum trebuie interpretat textul legii în spiritul Constituţiei. Din acest punct de vedere, preşedintele României are, în momentul de faţă, mai degrabă un rol formal, decât un rol decizional“, a declarat Cazanciuc, care sugerează că preşedintele era obligat să accepte propunerea de revocare trimisă de Tudorel Toader.

Ce decizie invocă Robert Cazanciuc? Hotărârea CCR de la începutul anului privind viitoarele legi ale Justiţiei, aflate încă în procedură parlamentară, prin care magistraţii au arătat că e constituţional ca şeful statului să fie scos din procedura de numire a şefilor Curţii Supreme. „CCR l-a transformat pe Iohannis în simplu notar“, spunea atunci Elenina Nicuţ.

Iar magistraţii PSD gândesc aşa: dacă e constituţional să fie scos din procedura de numire a şefilor Curţii Supreme, atunci e constituţional ca preşedintele să fie scos şi din procedura de numire sau de revocare a procurorilor-şefi, deci şi a Laurei Codruţa Kovesi. „Numai că în acest caz CCR nu va analiza dacă o viitoare lege e constituţională, ci dacă există conflict constituţional. În opinia mea, nu există“, arată Elenina Nicuţ.

Pe ce se mai bazează PSD? Pe o formulare imprecisă din Legea (303/2004) care detaliază procedura de numire a şefilor DNA, DIICOT şi Parchetul General. În timp ce procedura de numire a şefului DNA este fără echivoc (ministrul Justiţiei propune, CSM avizează, preşedintele acceptă sau refuză), în cazul revocării formularea lasă loc de interpretări. „Revocarea procurorilor din funcţiile de conducere se face de către Preşedintele României, la propunerea ministrului Justiţiei“, prevede articolul 54 din Legea 303/2004, în baza căruia se cere revocarea şefei DNA.

Elenina Nicuţ ripostează: „Numai dacă suntem jurişti «cu ochelari de cal» pe ochi putem spune că formularea lasă loc de interpretări. Şi un student de anul I la Drept ştie că se aplică principiul simetriei juridice, un principiu general de drept. Dacă preşedintele are atribuţii maxime la numire, aceleaşi atribuţii se aplică şi la revocarea unui procuror“.

Disputa foşilor şefi CCR
Ioan Vida, fost preşedinte al CCR la începutul anilor 2000, e de partea PSD. „Atunci când un ministru propune ceva, preşedintele nu face decât să confirme, să îi dea putere acelei decizii. La noi s-a înţeles că preşedintele este un fel de Ceauşescu, ori nu e aşa“, a spus Ioan Vida, întrebat dacă preşedintele este obligat să o revoce pe Kovesi.

De cealaltă parte, Augustin Zegrean, fost preşedinte al CCR din perioada Traian Băsescu, crede că Iohannis este îndreptăţit să refuze. „Nu, preşedintele nu este obligat să revoce un procuror. Ce rost ar avea să-l mai întrebi atunci pe preşedinte? Îl pui numai să semneze? Legile trebuie citite şi interpretate cu bună-credinţă“, a spus Zegrean.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările