Negrescu şi Tîlvăr: România este nepregătită, fără o viziune reală despre relansarea economică. Afacerile europene sunt ţinute la secret
0
Politicieni români conectaţi la scena europeană consideră că revenirea economică de pe continent are strânsă legătură cu viitorul buget multianual al Uniunii Europene.
Victor Negrescu, europarlamentar, preşedinte PES activists România, şi Angel Tîlvăr, deputat, preşedintele Comisiei pentru Afaceri Europene, au prezentat o viziune social democrată românească privind revenirea economică europeană.
„Criza medicală şi apropiata criză economică, generate de COVID-19, au afectat ordinea globală şi planurile de relansare a proiectului european printr-o Comisie geopolitică axată să clădească pe noi baze viitorul Europei.
Surprinşi de impactul crizei, ezitanţi în primele etape ale pandemiei, liderii politici europeni şi-au dat seama că pentru a trece peste aceste momente dificile este nevoie de soluţii menite pe de-o parte să rezolve criza, iar pe de altă parte să relegitimeze Uniunea Europeană.
Comisia Europeană, sub presiunea Parlamentului European şi a oficialilor naţionali, a lansat o serie de programe destinate să îmbunătăţească accesul la medicamente şi echipamente medicale, să sprijine păstrarea locurilor de muncă, să finanţeze cercetarea europeană, dar mai ales să flexibilizeze folosirea banilor europeni şi a mecanismelor de ajutor de stat.
Măsuri în general pozitive, cu amendamentul că o parte dintre acestea au accentuat inegalităţile între statele cu resurse şi cele cu capacităţi financiare limitate.
Dar cel mai important proiect la care se lucrează în prezent este cel privind Planul European pentru redresarea economică, plan conectat cu viitorul buget multianual european. În cadrul acestuia se caută soluţii şi mecanisme economice menite să sprijine repornirea economiei, dar şi să modernizeze sistemele economice europene îngheţate de efectele produse de COVID-19“, arată cei doi politicieni români.
Negrescu şi Tîlvăr afirmă că în acest sens, majoritatea statelor europene au prezentat propria viziune privind revenirea economică europeană şi viitorul buget european, cele mai cunoscute proiecte fiind cel al Franţei şi Germaniei, dar şi cel al ţărilor nordice şi Austriei. Tot în acest sens, Comisia Europeană va prezenta în următoarele zile un proiect care se doreşte ambiţios, pornind de la noile realităţi.
„Avalanşa acestor discuţii surprinde România nepregătită, fără o viziune reală despre ce ar trebui să fie această relansare economică europeană. Niciun comunicat de presă, nicio declaraţie publică, niciun responsabil oficial pentru viitorul buget european.
Afacerile europene sunt ţinute la secret, deşi tocmai în aceste momente este nevoie de promovarea intensă a viziunii de ţară şi implicarea tuturor factorilor de răspundere care, prin vocea lor, pot să împingă înainte viziunea politică românească“, consideră ei.
Din aceste considerente, în calitate de reprezentanţi ai Partidului Social Democrat, Victor Negrescu şi Angel Tîlvăr înaintează spre dezbatere o serie de soluţii şi propuneri pentru România în contextul dezbaterilor purtate la nivel european:
„1. Oportunităţi egale. În contextul discuţiilor privind viitorul program de redresare şi a flexibilităţii Comisiei Europene privind mecanismele implementate la nivel naţional, se pune problema esenţială a oportunităţilor egale. Mai exact, dacă aceste fonduri vor fi accesibile şi pentru statele din afara zonei euro şi cum pot fi ele obţinute. Implementarea soluţiilor de finanţare prin Mecanismul european de stabilitate sau crearea unui fond european exterior controlului democratic impus de instituţiile europene ar putea reprezenta riscuri pentru accesul la finanţare. România trebuie să propună un plan integrat de revenire economică cu oportunităţi egale, dar mai ales cu o transparenţă crescută privind alocările bugetare pe ţări şi obiective. România nu mai trebuie să păţească ce a păţit cu Planul Juncker (Fondul European de Investiţii Strategice) sau cu Orizont 2020, când a pierdut, de fapt, resurse economice importante din cauza capacităţii sale scăzute de co-finanţare şi a problemelor structurale de competitivitate.
2. Accesibilitate. Nu este suficient ca fondurile să fie disponibile, ele trebuie să fie şi accesibile. Mai exact, România ar putea solicita înlocuirea împrumuturilor cu granturi, scăderea ratei de co-finanţare pentru proiecte (cel puţin pentru cele strategice), reducerea birocraţiei privind accesarea resurselor europene sau prelungirea termenului de accesare (menţinerea regulii de N+3 pentru viitorul buget european). O discuţie eminamente tehnică, dar necesară tocmai pentru că afacerile europene presupun o muncă de detaliu care conduce la rezultate. Din păcate, responsabilii cu afacerile europene şi fondurile europene din actualul executiv nu au pregătirea necesară pentru a înţelege aceste mecanisme. De aici, nevoia de transparenţă şi de comunicare cu experţii.
3. Priorităţi corelate cu nevoile României. În contextul actual se pune problema reajustării priorităţilor europene sub noi forme. Politica de coeziune şi politica agricolă comună ar lua noi forme, inclusiv pentru a viza statele cele mai afectate de COVID-19, pactul ecologic ar fi redinamizat pe noi baze cu impact mai larg, politica digitală ar deveni prioritate absolută, în timp ce noi domenii devin imperative - precum sănătatea sau investiţia în cercetare. România nu poate rămâne pe o poziţie inflexibilă aşa cum am văzut în ultima perioadă din comunicatele Administraţiei Prezidenţiale. Este nevoie de o gândire pro-activă şi de identificarea unor priorităţi de finanţare. Realizarea unei liste de proiecte mari strategice, stabilirea unor pachete de finanţare dedicate sau crearea unor echipe dedicate de suport la nivelul instituţiilor europene ar fi soluţii avantajoase.
4. O piaţă europeană pentru toţi. Puţini dintre decidenţii României au înţeles că politica europeană este profund legată de piaţa unică europeană. Mai exact, Uniunea Europeană este legată de politica internă mai mult decât de politica externă. Un element esenţial este reglementarea pieţei unice europene. România trebuie să îşi afirme clar interesele, precum zonele economice unde este nevoie de protecţie sporită, ariile de comerţ exterior de interes unde este nevoie de sprijin european (finanţări de tip BEI pentru proiectele româneşti din Republica Moldova, pentru ţările din Parteneriatul Estic sau Balcanii de Vest), salvarea unor industrii sau companii, inclusiv prin ajutor de stat (ex.: Complexul Energetic Oltenia, Complexul Energetic Hunedoara, SIDEX Galaţi, industria de apărare, etc.) sau reglementări specifice şi derogări pentru sectoare-cheie precum digitalul, energia, transporturile, industria uşoară sau agricultura. Economia României este supusă concurenţei, uneori neloiale, venite dinspre Est, şi este timpul ca Europa să ne protejeze. Un efort substanţial pentru care este nevoie de colaborarea cu Parlamentul României şi reprezentanţii din Parlamentul European.
5. Noile direcţii de acţiune. România nu poate rămâne pasivă la noile schimbări. Ne trebuie un proiect de ţară menit să integreze o reflecţie privind zonele de acţiune viitoare pentru societatea românească pentru care putem folosi resurse europene. România trebuie să se modernizeze folosind fondurile, dar şi mecanismele europene. Pentru asta trebuie să stabilim ca prioritate investiţia în educaţie şi formarea resurselor umane printr-un plan naţional de creştere a competitivităţii româneşti. Crescând accesul la educaţie, îmbunătăţind nivelul de calificare, arătând că formarea continuă este cheia, se vor dezvolta sectoarele de care avem nevoie pe termen lung şi va creşte competenţa şi calitatea în toate domeniile. Aceasta este soluţia pentru a trece de la dumpingul social la o economie cu reală valoare adăugată şi venituri decente. Evident, totul este integrat şi este nevoie de acţiuni coerente în toate sectoarele, însă resursele europene pot fi uşor investite în această prioritate pentru viitorul României.
Prin aceste cinci capitole prezentăm într-o manieră succintă câteva dintre direcţiile -cheie care merită a fi susţinute şi promovate de România în viitoarele negocieri. Sunt multe de adăugat şi de clarificat, dar ceea ce ne dorim noi, ca social democraţi, este ca ţara noastră să iasă din zona de anonimat şi să îşi afirme cu responsabilitate, claritate şi putere viziunea privind viitorul Europei. Mai ales că de planul de relansare economică şi viitorul buget european depinde modul în care va arăta viitorul României în Uniunea Europeană.“, specifică politicienii.
Pe aceeaşi temă:
Apel franco-german pentru redeschiderea rapidă a frontierelor în Uniunea Europeană
Se încarcă comentariile...
