INTERVIU Eurodeputatul PSD care şi-a câştigat mandatul de pe urma BREXIT: Să nu-i folosim electoral pe românii din UK. În doi ani nu s-a făcut nimic pentru ei

INTERVIU Eurodeputatul PSD care şi-a câştigat mandatul de pe urma BREXIT: Să nu-i folosim electoral pe românii din UK. În doi ani nu s-a făcut nimic pentru ei

Victor Negrescu a câştigat un mandat de europarlamentar ca urmare a BREXIT-ului Foto: Eduard Enee

România va primi încă un loc de europarlamentar, după ieşirea Marii Britanii din UE. Mandatul îi va reveni lui Victor Negrescu, ca urmare a scorului obţinut de PSD la alegerile europene de anul trecut. Într-un interviu pentru Adevărul, Victor Negrescu critică faptul că liderii politici de la Bucureşti, în frunte cu Klaus Iohannis şi Ludovic Orban, nu comunică suficient pentru a-i linişti pe românii din UK cu privire la drepturile lor post-BREXIT

Ştiri pe aceeaşi temă

Adevărul: România va avea un parlamentar în plus după Brexit şi acela sunteţi dvs. Ce aţi fi preferat: să nu vă preluaţi mandatul sau să nu iasă Marea Britanie din UE?
Victor Negrescu: Aş fi preferat să nu fie BREXIT, pentru că ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană este costisitoare, atât pentru UE cât şi pentru Marea Britanie. În primul rând aş putea spune financiar, dar şi din punct de vedere politic. Financiar, pentru că pierdem unul dintre cei mai importanţi contribuabili la bugetul european, şi asta înseamnă că viitorul cadrul financiar multianual va fi mai redus: practic, mai puţine fonduri europene, inclusiv pentru România. Şi de cealaltă parte pierdem un partener strategic pe care România îl avea în UE. Marea Britanie a jucat un rol esenţial în aderarea noastră la Uniunea Europeană şi la NATO şi împărtăşeam o viziune comună mai ales în ceea ce înseamnă elementele de politică externă şi de securitate.

Cum rămâne cu românii din Marea Britanie?, o comunitate foarte numeroasă. Preşedintele Klaus Iohannis şi Guvernul dau asigurări că românii vor avea în continuare aceleaşi drepturi.
Când am fost ministru al Afacerilor Europene, am fost practic negociatorul a ceea ce avem astăzi ca acord de retragere. La momentul respectiv am negociat aceste lucruri, faptul că românii nu-şi vor vedea drepturile afectate ca urmare a ieşirii Mariei Britanie din UE, un aspect pozitiv. Însă, din nefericire, trebuie să remarc că de doi ani nu s-au mai făcut foarte multe lucruri. Dacă acum doi ani aprobam în interiorul Guvernului documente privind strategia noastră pentru aceste posibile scenarii, pregăteam şi analizam consecinţele economice, aveam mai multe documente strategice, inclusiv campanii de informare pentru românii din Marea Britanie, astăzi nu vedem aceste lucruri. O lipsă de transparenţă foarte mare, nu se discută cu experţi în domeniu, nu se comunică suficient pentru a-i linişti pe românii de acolo, a linişti familiile lor care trăiesc aici, dar mai ales pentru a le transmite companiilor româneşti şi britanice care lucrează împreună şi sunt foarte importante, că într-adevăr vom face tot posibilul ca ceea ce fac în prezent să poată continua şi de acum încolo, indiferent de ceea ce se va negocia în tratatul economic viitor dintre Marea Britanie şi UE.

Cine pierde mai mult din acest Brexit? UE sau Marea Britanie?
Cred că pierdem cu toţii. Nu există câştigător. Şi cu siguranţă dacă nu vom lucra împreună pierderile vor fi foarte mari pentru ambele părţi. Probabil că în primele zile o să avem câteva oscilaţii pe bursă şi în ceea ce înseamnă fluxul şi cursul valutar şi în consecinţă trebuie să discutăm pentru a da asigurări tuturor că într-adevăr ce se va întâmpla nu ne afectează economiile. Cel mai important lucru este ca în următoarele 11 luni să negociem un viitor tratat economic care să cuprindă toate elementele de interes pentru Uniunea Europeană şi pentru România, pentru a nu avea schimbări. Dacă nu ajungem la un astfel de acord, începând cu 2021, lucrurile vor fi schimbate. Astea înseamnă că mărfurile din România care merg în Marea Britanie nu vor mai intra pe piaţa britanică aşa de uşor. Astăzi România are un excedent comercial cu Marea Britanie. Nu prea avem cu multe state, dar cu Marea Britanie vindem mai mult. Mai ales produse agricole şi tot ce înseamnă partea de automobile sau componente de automobile, partea de IT. Sunt deci trei sectoare performante, extrem de eficiente pe piaţa britanică şi noi nu trebuie să ne pierdem aceste avantaje. De aceea trebuie să sprijinim semnarea unui acord de îndată care corespunde aşteptărilor tuturor.

Cât ar putea fi semnat acest acord?
Acest acord trebuie să fie agreat până la finalul anului 2020. Evident, aici discuţia e în felul următor: ce vom oferi Marii Britanii, pentru că nu vor mai fi partea a UE, nu pot prelua doar lucrurile pozitive, fără să aibă şi anumite obligaţii, care pot fi legate de contribuţii în continuare la bugetul european, pot fi legate de sprijinirea programului de cercetare european, sau a programului Erasmus european, de care beneficiază foarte mulţi români, şi implicarea în tot ce înseamnă demersurile comune în domeniul apărării şi securităţii. Acestea ar putea fi direcţii pe care România le poate susţine în aceste negocieri, care trebuie să fie realizate foarte foarte rapid. Timpul este foarte scurt, iar riscurile sunt mari să nu ajungem la un acord comercial până la finalul anului, cu consecinţe deosebit de grave asupra economiei din UE şi din Marea Britanie.

Comunitatea românească din Marea Britanie a crescut 

Ne putem aştepta la un val de români care să se întoarcă acasă în urma Brexitului?
Ce am remarcat, inclusiv atunci când am fost ministru al Afacerilor Europene, este că mulţi români din alte state europene au decis să meargă către Marea Britanie din momentul în care s-a votat Brexit. Deci comunitatea românească din Marea Britanie a crescut. Tocmai pentru că există anumite restricţii la accesul la piaţa de muncă de acum încolo. Este bine să fii instalat deja colo, este bine să ai mai mult de cinci ani în Marea Britanie pentru a dobândi drepturile specifice şi eu cred că români vor rămâne în continuare în Marea Britanie. De aceea noi trebuie să-i sprijinim şi eu cred că prezenta lor foarte mare la alegerile europene şi prezidenţiale reprezintă un semnal pe care această comunitate l-a transmis României, că ar trebui să ne preocupăm mai mult de soarta lor, nu doar să-i folosim din punct de vedere electoral, ci să acţionăm pentru a le apăra interesele. Îndată ce voi începe mandatul de europarlamentar, voi realiza o serie de vizite în Marea Britanie, unde mă voi întâlni atât cu comunitatea românească de acolo, cât şi cu oficiali britanici, pentru a ne asigura că toate drepturile lor sunt respectate şi că în continuare pot să-şi ducă viaţa aşa cum au dus-o şi până acum.

O temă de discuţie lansată de stânga europeană e salariul minim european stabilit la 60% din salariul mediu brut al fiecărei ţări. Concret, cetăţenii români săraci ce ar avea de câştigat de pe urma unei asemenea măsuri?
În primul rând, în România există un număr impresionant de salariaţi, de oameni care muncesc în fiecare zi, de oameni care trăiesc din salariul minim. Cifrele merg spre un milion de angajaţi. Vorbim aici de salariul minim. Dar, evident, trebuie să ne gândim la aceşti oameni. Din nefericire aceşti oameni lucreză, dar nu pot să trăiască decent din venitul pe care îl încasează. Ceea ce înseamnă că ar trebui totuşi să sprijinim acest demers european al familiei socialiştilor europeni şi susţinut de Comisia Europeană, prin care se doreşte crearea unui salariu minim european raportat la economia fiecărei ţări. Adică nu vorbim de acelaşi salariu în Luxemburg şi în România, dar vorbim de o creştere totuşi. Şi acest lucru este extrem de important pentru că astăzi inegalităţile sunt foarte mari. În Luxemburg, salariul minim este cel mai mare, cel mai mic fiind în Bulgaria. Practic, salariul din Luxemburg este de nouă ori mai mare decât în Bulgaria şi România. Asta reprezintă şi o presiune pe piaţa forţei de muncă. Inevitabil românii şi bulgarii vor merge în Luxemburg, pentru că diferenţa este mult prea mare numai dacă ne uităm la salariul minim. Salariul minim din Luxemburg este peste salariul mediu pe economie din România. Deci noi sperăm ca prin acest demers să existe o presiune asupra companiilor să realizeze că trebuie să facă mai mult, şi evident, acest salariu minim trebuie să fie raportat la productivitate. Este un proces, nu se va întâmpla de pe o zi pe alta, dar este un proces pe care noi, cei de stânga din România - PSD şi organizaţia pe care o conduc, PES Activists România - îl sprijinim. Am lansat în acest sens o petiţie pentru a sprijini acest demers, pentru că există în continuare state care se opun, există în continuare forţe politice, mai ales de dreapta, care se opun. Şi în România, PNL s-a opus creşterii salariuluiu minim pe economie din ţară, şi probabil există riscul să se opună creşterii salariului minim la nivel european.

Guvernul spune că nu are bani. Dacă ar avea bani, ar creşte natural acest salariu minim.
Este vorba despre modul în care alegi să distribui resursele. Dincolo de ceea ce face statul, e important ce fac şi privaţii care au angajaţi şi în Franţa, şi în Germania, şi în România şi poate ar trebui să existe un echilibru în ceea ce înseamnă veniturile celor pe care îi angajează. În fapt, e vorba de un tratament echitabil şi evident de raportarea acestui venit la productivitate, pentru că într-adevăr lucrătorii români sunt productivi şi ar trebui să fie plătiţi în consecinţă.

Importăm chiar şi forţă de muncă. Nu din alte state europene, dar din Vietnam sau din alte ţări asiatice mai sărace.
Da, eu înţeleg acest demers. Dar, de asemenea, în şedinţele de Guvern unde s-au discutat aceste aspecte, eu m-am opus acestui demers pentru că eu cred că trebuie să ne gândim un pic pe termen lung. Pe de o parte, ar trebui să investim în formarea resurselor umane pe care la avem. Avem foarte mulţi oameni care nu termină liceul, persoane care au dificultăţi şi ar trebui sprijinite pentru a intra pe piaţa forţei de muncă, şi ca român care a trăit foarte mulţi ani în străinătate mi-aş dori să putem face ceva pentru a-i aduce înapoi în ţară pe românii din diaspora. Eu cred că foarte mulţi ar fi tentaţi să facă acest pas dacă ar fi sprijiniţi. Nu printr-o soluţie financiară, ci printr-o sprijinire coerentă pentru reintegrarea lor pe piaţa forţei de muncă, reinserţia socială, reîntegrarea în şcoală a familiilor lor.

Care mai e statutul PSD în familia socialiştilor europeni? Anul trecut s-a ajuns la îngheţarea relaţiilor.
Eu cred că avem o revigorare a acestor relaţii, lucru vizibil şi prin prisma faptului că liderul PES, Serghei Stanişev, şi liderul nostru din grupul social-democrat - ambii au avut ieşiri publice pentru a sprijini demersul PSD de a se opune schimbării brutale, în regim de urgenţă, a legislaţiei electorale. Acest lucru nu s-a mai întâmplat de foarte mulţi ani. Este un semnal pe care socialiştii europeni l-au transmis către PSD, că stânga românească e bine-venită în familia socialiştilor europeni, evident, dacă vom respecta principiile şi valorile noastre comune. Eu cred că suntem pe drumul cel bun.

Aporpo de acest subiect al modificării legislaţiei electorale, PNL spune că dimpotrivă, lărgeşte dreptul la vot al românilor, organizând un scrutin în două tururi.
Eu nu mă opun în niciun fel votului în două tururi. Ci mă opun modului în care se realizează. Dacă eşti fidel principiilor tale şi eşti consecvent, nu poţi face o astfel de schimbare chiar în timpul procesului electoral, cu câteva luni înainte de alegeri, în contextul în care ai un precedent, o decizie a Curţii Constituţionale în acest sens, şi ai o recomandare a Comisiei de la Veneţia. Mai mult, tot dreapta, în speţă doamna Turcan a fost unul dintre iniţiatorii trecerii la un singur tur. Deci tot dreapta a introdus acest sistem, într-un singur tur, tot pentru beneficii electorale, pe vremea când era PD-ul. Deci au făcut legea pentru ei şi acum schimbă legea tot pentru ei, ceea ce nu este normal. Hai să rămânem consecvenţi. PSD nu se opune unei discuţii în Parlamentul României pentru a schimba această lege pentru viitoarele alegeri locale, dar nu trebuie să facem lucrurile pe genunchi şi împotriva unor valori şi principii europene pe care ar trebui să le respectăm cu toţii. Eu nu cred că ar trebui să existe acest dublu standard. Când eşti în Opoziţie, clamezi importanţa democraţiei şi valorilor europene, iar când ajungi la putere, ai uitat despre ele? Eu cel puţin, ca om politic, cred că am fost mereu consecvent, şi când partidul din care fac parte s-a îndepărtat de acele valori am tras un semnal de alarmă, şi astăzi, mai ales când dreapta face acest lucru, trag un semnal de alarmă puternic, pentru că acest lucru contravine principiilor democratice şi valorilor europene.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: