Sorin Cîmpeanu: „Ar fi ciudat ca în universităţi să nu avem prezenţă fizică.” Ce spune ministrul despre concursurile pentru funcţiile de directori INTERVIU
0
Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, susţine, într-un interviu acordat reporterilor „Adevărul”, că, în condiţiile în care în şcoli se vor face cursuri cu prezenţă fizică până la rata de infectare de 6 la mie, „ar fi ciudat” ca universităţile să rămână la învăţământul online, chiar dacă decizia aparţine fiecărei unităţi de învăţământ în parte.
„Există o decizie a Consiliului Naţional al Rectorilor, de la finalul lunii iunie, prin care toate universităţile îşi doresc reluarea cursurilor cu prezenţă fizică. Există autonomie universitară şi fiecare universitate decide cele mai potrivite măsuri pentru pregătirea reluării cursurilor cu prezenţă fizică. În plus există o specificitate în sistemul universitar. Pe lângă univerităţi avem campusuri universitare, pe lângă acestea avem cămine studenţeşti, iar în cămine avem problema controlului asupra respectării regulilor de protecţie sanitară.
Deci măsurile vor fi decise de la o universitate la alta. Pe de altă parte, este o precizare pe care o consider importantă, ar fi cel puţin ciudat ca în şcoli să putem avea prezenţă fizică până la rata de infectare de 6 la mie, iar în universităţi, acolo unde beneficiem de o infrastructură mult mai complexă, care poate asigura condiţii de respectare a regulilor sanitare şi mai bine decât în învăţământul preuniversitar, să nu avem prezenţă fizică”, a declarat ministrul Educaţiei, pentru „Adevărul”.
Ordinul privind regulile de desfăşurare a cursurilor, publicat la începutul lunii
Ministrul Educaţiei susţine că la începutul lunii septembrie va fi publicat ordinul comun cu Ministerul Sănătăţii privind regulile de desfăşurare a cursurilor.
„Va exista un ordin comun între Ministerul Educaţiei şi Ministerul Sănătăţii, care va apărea în perioada 1-3 septembrie, cu cel puţin 10 zile înainte de începerea şcolii. Va conţine absolut toate regulile necesare pentru derularea bunei condiţii a şcolii româneşti. Avem criteriu prioritar, deja anunţat, cu titlul de certitudine, că şcolile vor rămâne deschise fără niciun fel de diferenţiere între clase sau pe alte criterii, până la atingerea ratei de infectare de 6 la mie. Eu personal îndrăznesc să sper că această rată de infectare de 6 la mie nu se va mai atinge în România. Dacă vorbim de Bucureşti, în ultimele 24 de ore am avut 36 de infectări. Tot în Capitală avem o rată de infectare de 0,25 la mie în acest moment, deci de patru ori mai puţin decât 1 la mie. Putem discuta de depăşirea ratei de 6 la mie numai dacă numărul de infectări va creşte de cel puţin 24- 25 de ori.
Ori, prin campania de susţinere a procesului de vaccinare în rândul tuturor celor care pot să se vaccineze, fie că vorbim de elevi, fie că vorbim de profesori, sperăm să nu atingem acest nivel de 6 la mie. Dacă totuşi va fi atins, atunci avem ipoteze de lucru pe care le-am anunţat. Preşcolarii, şi aici vorbesc de copiii din grădiniţe şi din creşe, să poată merge cu prezentă fizică, până la intrarea localităţii în carantină. La creşă şi la grădiniţă este aberant să îţi imaginezi că poţi face educaţie online, elevii de la clasa pregătitoare şi până la clasa a VI-a ar putea să treacă în online pentru că nu au posibilitatea să fie vaccinaţi deoarece au o vârstă sub 12 ani, iar elevii de la clasa a VII-a până la clasa a XII-a, cu titlul de ipoteză, ar putea avea posibilitatea să meargă la şcoală în măsura în care sunt vaccinaţi. Acest lucru este cu titlul de ipoteză. Sigur, peste nivelul de intrare în carantină, dacă vor fi localităţi, deşi eu cred că nu vor fi, se opreşte orice activitate considerată neesenţială”, a explicat ministrul.
Cîmpeanu: „Un director trebuie să fie un manager al şcolii”
Referitor la concursurile pentru funcţiile de director de şcoală, Cîmpeanu susţine că „există o inerţie a sistemului, o obişnuinţă de a adăuga şi alte criterii peste cele de competenţă profesională”.
„Impactul va fi major, esenţial, pentru că directorii de şcoli sunt elemente cheie în tot sistemul de educaţie şi în fiecare şcoală în parte. Avem nevoie de profesionişti în aceste poziţii. Profesioniştii pot fi selectaţi exclusiv pe criterii de competenţă. Este vorba de un examen scris, care va fi susţinut pe data de 15 octombrie, la care subiectele vor fi relevante din perspectiva abilităţilor cognitive şi din perspectiva abilităţilor de leardership.
Un director trebuie să fie un manager al şcolii. În comisiile de interviu, alături de reprezentantul inspectoratului, alături de reprezentantul autorităţilor locale, alături de cei doi reprezentanţi aleşi pri vot secret din rândul profesorilor titulari din şcoala care se doreşte a fi condusă, vom avea, pentru prima oară, un reprezentant pentru al mediului socio-economic. Este vorba despre acele societăţi care au puternice departamente de Resurse Umane. Pentru prima oară, reprezentantul socio-economic va participa în Comisia de interviu pentru a selecţiona acei manageri care sunt într-adevăr competenţi. Rolul lor fiind acela de a asigura dezvoltarea fiecărei şcoli”, a explicat Ministrul Educaţiei, pentru „Adevărul”.
Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a anunţat în martie că toate posturile de director vor fi scoase la concurs, chiar şi cele care au fost deja ocupate printr-o astfel de procedură. Îniţial, ministrul a declarat că îşi doreşte ca acest lucru să se întâmple înainte de vacanţa de vară.
Cei care vor fi numiţi în ianuarie 2022 ca urmare acestui concurs vor avea mandate de directori de 4 ani.
Câţi bani vor fi alocaţi universităţilor pentru combaterea plagiatului
„Ministerul Educaţiei a alocat 25 de milioane de lei universităţilor pentru prevenirea şi combaterea plagiatului”, a declarat Sorin Cîmpeanu. Recent, ministrul a anunţat că vor fi verificate toate tezele de doctorat din 1990 până în prezent, sarcina revenind universităţilor la care au fost susţinute.
„Dintr-un număr de 77.000 de doctorate validate din anul 1990 până în prezent, acuzaţiile de plagiat se referă doar la 21 de dosare aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti. Dintre acestea, 16 au ca autori politicieni şi alte trei rude ale unor politicieni”, a completat ministrul.
Referitor la controversele privind teza sa de doctorat, Cîmpeanu a precizat că este publică din anul 2000, menţionând că „lista lucrărilor ştiinţifice din 1988 până în prezent este pe site-ul Universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară Bucureşti”.
Se încarcă comentariile...
