INFOGRAFIE Adevărul despre România: un sfert dintre români vor monarhie

INFOGRAFIE Adevărul despre România: un
sfert dintre români 
vor monarhie

O fotografie-simbol: trei generaţii- Regele Ferdinand, Principesa Margareta şi Regele Mihai FOTO Adevărul

27,2% din români ar alege ca formă de guvernământ monarhia, conform barometrului „Adevărul despre România“. Este cel mai ridicat procent din ultimii 23 de ani.

Ştiri pe aceeaşi temă

Monarhia prinde tot mai mult contur în România. În situaţia în care românii ar fi chemaţi să aleagă, în cadrul unui referendum, forma de guvernământ, 27,2%  ar spune „da“ monarhiei, 41% ar opta pentru menţinerea republicii, iar 33,8% nu au o opinie formată, „Barometrul de opinie publică – Adevărul despre România“, realizat de INSCOP Research la comanda ziarului „Adevărul“

În ipoteza în care România şi-ar schimba forma de guvernământ, 29,9% din populaţie l-ar vedea tot pe Regele Mihai pe tron, acesta fiind urmat de Principesa Margareta, cu un procent de 19%. Personaje ca Prinţul Radu Duda, Prinţul Paul sau Principele Nicolae intră, deocamdată, în marja de eroare, fiind cotaţi sub 3%. În mod clar, simpatia pentru Casa Regală şi pentru monarhie în România îl are ca vector pe Regele Mihai. 45% din români au o părere bună şi foarte bună despre Rege, 40% - nici bună, nici proastă, în timp ce 6,5% au ales să îl conteste.

MITUL TRENULUI REGAL, DESFIINŢAT

Românii şi-au schimbat radical opinia şi în privinţa averii cu care regele părăsise România. 41% din români cred că, la abdicare, Regele Mihai nu a plecat „cu bogăţii“ din ţară. 25% cred că monarhul a ieşit din ţară cu mulţi bani şi cu obiecte de valoare, în timp ce 34% nu au o opinie formată asupra subiectului. „Este o schimbare semnificativă în una dintre componentele puternice ale imaginii fostului suveran, aşa cum era ea percepută la începutul anilor ’90. Atunci era răspândită imaginea trenului regal plin cu bani şi obiecte de valoare“, se arată în analiza Inscop.

Conform barometrului, persoanele din categoria de vârstă 51-60 de ani sunt semnificativ mai înclinate să creadă că Regele Mihai a plecat bogat din ţară, comparativ cu persoanele din categoria 18-35 de ani, care cred acest lucru într-o proporţie mult mai redusă. Explicaţia este că persoanele din grupa de vârstă 51-60 de ani au fost cele mai expuse propagandei comuniste.

MANUALELE ŞI FAMILIA

Şcoala şi manualele continuă să fie principala sursă din care românii au aflat despre monarhie. 50,6% din români ştiu despre monarhie din manualele şcolare, 13,7% au aflat despre rege din familie, 11,8%  – din lecturi personale, 11% – din presă, iar 7,6% – din filme documentare. Sondajul „Barometrul de opinie publică – Adevărul despre România“ a fost realizat în perioada 12 - 21 iulie 2013, pe un eşantion de 1.050 de persoane. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%.

EVOLUŢIA ÎNCREDERII

Casa Regală şi monarhia nu au fost privite cu ochi buni de români imediat după Revoluţie. Abia în a doua jumătate a anilor 2000, populaţia a început să-şi afirme încrederea în Rege. În martie 1997, doar 7% din români erau monarhişti. În iunie 2002, procentul crescuse la 10%, pentru ca în 2007 şi 2008, Casa Regală să fie susţinută de 14%, respectiv 16% din populaţie. În februarie 2012, Casa Regală pierduse din nou teren, înregistrând un procent de încredere de doar 14,4%. Primele semne de revenire au fost în primăvara acestui an, când 17,7% din români au optat pentru monarhie constituţională, potrivit unui sondaj Inscop.

„Mihai e un mare Rege, nu e un hoţ“!

Specialiştii contactaţi de „Adevărul“ susţin, la unison, că românii s-au întors în număr mare cu faţa spre monarhie pentru că sunt dezamăgiţi de actuala clasa politică. Politologul Stelian Tănase (foto), fervent susţinător al Casei Regale, crede că monarhia este alternativa românilor la eşecul republicii.
„Acest procent este rezultatul dezamăgirii oamenilor faţă de elitele politice din România. În ultimii 23 de ani, politicienii au fost departe de a onora promisiunile şi aşteptările oamenilor. Din 1948, românii au tot avut parte de republică, fie ea comunistă sau de tranziţie, iar eşecul i-a făcut pe oameni să se gândească la o alternativă. Românii se uită acum spre Regele Mihai, care nu i-a dezamăgit niciodată, ci, dimpotrivă,  în toate apariţiile publice a adus un sentiment de demnitate şi onoare“, crede politologul.

Regele Mihai a fost cel mai important personaj din istoria României de după Al Doilea Război Mondial.

Stelian Tănase, politolog

Stelian Tănase a lămurit şi mitul „trenului regal“, conform căruia Regele ar fi părăsit România cu o avere impresionantă. „Faptul că Regele ar fi plecat cu bogăţii din ţară a fost o intoxicare a securităţii comuniste, legendă care a persistat până în anii 2000. Regele a plecat cu două maşini de teren, încărcate într-un vagon, atât. N-a putut să ia bijuterii, bani, colecţia de timbre, nimic, nimic“, a spus Tănase, care a rememorat nedreptatea care i s-a făcut Regelui Mihai.

„Mihai a venit în 30 decembrie 1947 şi a semnat forţat actul de abdicare, apoi s-a întors la Peleş. Castelul era deja împânzit cu securişti şi cu activişti de partid, iar Regele nici măcar nu s-a putut apropia de unele obiecte dragi, ca să le privească sau ca să le atingă. Regele nostru nu e un hoţ, e un mare Rege. Nu s-a clintit din dragostea sa pentru România. Regele Mihai a fost cel mai important personaj din istoria României de după Al Doilea Război Mondial.Nimeni, niciodată, nu i-a ştirbit acest statut“, crede, cu tărie, Stelian Tănase.

 

OPINIE Cum poate monarhia să cucerească România

Monarhia este din ce în ce mai apreciată în România. Dacă s-ar organiza un referendum pentru schimbarea formei de guvernământ din republică în monarhie constituţională, 27 % dintre români ar vota pentru. În condiţiile în care, trebuie s-o spunem, 41 % ar vota pentru republică. Procentele sunt, însă, spectaculoase, gândindu-ne la cum era de fugărit regele imediat după revoluţie, când încerca să aterizeze în ţară. Iar şi mai spectaculos este faptul că foarte mulţi dintre cei care vor monarhie sunt tineri.
Dan Marinescu

„NEVOIA UNUI ARBITRU“

Istoricul Adrian Cioroianu consideră că atitudinea de jucător îmbrăţişată de preşedinte în ultimii ani a făcut ca monarhia să revină în topul încrederii românilor. „Cred că 27% este un procent credibil. Performanţele modeste ale instituţiei prezidenţiale au înclinat balanţa în favoarea monarhiei. Tinerii care cred în monarhie reprezintă un procent foarte mare, mai ales în comparaţie cu începutul anilor ’90“, opinează Cioroianu.

Decanul Facultăţii de Istorie de la Universitatea Bucureşti este de părere că românii simt nevoia unui arbitru în viaţa politică. „Acest arbitru poate fi Regele.Conform primei Constituţii, cea de la 1866, Regele arbitra viaţa politică. Românii simt din instinct acest lucru, mai ales că în ultimii 20 de ani am avut doi preşedinţi-jucători, Iliescu şi Băsescu.Avem şansa uluitoare să fim contemporani cu Regele Mihai“, conchide Cioroianu.

Şi istoricul Dan Falcan crede că românii s-au săturat de agitaţia vieţii politice româneşti. „Procentul este rezultatul faptului că în aceşti ultimi ani am avut preşedinţi controversaţi. Lumea şi-a dat seama ce înseamnă un monarh constituţional în raport cu un preşedinte. Cred că, indirect, preşedinţii din ultimii 20 de ani au pus umărul la procentul monarhiştilor”, spune Falcan. Istoricul a adăugat că „procentul monarhiştilor va mai creşte, cu cât cărţile de istorie vor prezenta obiectiv rolul monarhiei“.

Sociologul Alfred Bulai nu se lasă impresionat de răspunsurile românilor. „Este un procent foarte mare, dar mi se pare o cifră nerealistă. Probabil că 10-15% din populaţie ar putea avea un asemenea comportament. De regulă, o parte din cei care răspund afirmativ la un astfel de chestionar o fac din dorinţa de a da un vot de blam faţă de clasa politică românească. Este un tip de saturaţie a societăţii româneşti faţă de politicieni“, a analizat Bulai cifrele sondajului. 

Mihai, regele pe care România l-a pierdut şi l-a regăsit

 La 24 decembrie 1990, Regele Mihai a aterizat în România pentru prima dată după căderea comunismului. A stat în România 11 ore şi 27 de minute. Regele a fost oprit pe autostrada Bucureşti-Piteşti, în drum spre Curtea de Argeş, şi escortat de Poliţie înapoi, spre Aeroportul Otopeni, de unde a decolat spre Zürich. Regele a fost expulzat pe motiv că avea un paşaport diplomatic danez, fără viză de România. „Zău, maiestate, neanunţata voastră vizită a semănat cu botezul unui mort“, scria ziaristul Sergiu Andon, a doua zi, într-un editorial din „Adevărul“, ziar pro-FSN în acea perioadă.

În 1992, Regele a revenit în România. De această dată a fost primit; erau Sfintele Sărbători de Paşte. Sute de mii de bucureşteni l-au aşteptat în faţa hotelului Continental, iar Regele a vorbit. Pentru puterea neocomunistă a epocii, vizita Regelui a fost ca o ameninţare. Până în 1996, Regele Mihai şi familia sa nu au mai primit dreptul de a vizita România. Trecerea anilor şi detaşarea familiei regale au făcut ca Regele Mihai să nu mai fie perceput ca un posibil actor politic. În ultimii 15 ani, Casa Regală a României a primit în proprietate Castelul Săvârşin (Arad), Castelele Peleş şi Pelişor (Prahova) şi Palatul Elisabeta (Bucureşti), care fuseseră confiscate de comunişti.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: