Ilie Bolojan: Contează calitatea celor care candidează la primărie. Între candidaţi slabi, tot primar slab vei avea, fie că alegerile sunt într-un tur sau două VIDEO

Ilie Bolojan, primarul municipiului Oradea. FOTO Eduard Enea

Ilie Bolojan, primarul municipiului Oradea, a explicat, la Adevarul Live, ce sistem electoral ar trebui implementat la alegerile locale: scrutin într-un singur tur sau în două tururi? Ce-şi doreşte PNL mai mult: alegeri anticipate sau primari aleşi în două tururi? Ar trebui să mai finanţeze Guvernul programul dedicat dezvoltării locale - PNDL? Care e reţeta pentru a schimba faţa unui oraş?

Adevărul: Cum credeţi că e mai democratic sau legitim să fie aleşi primarii din România, într-un tur sau în două tururi, dvs fiind ales şi într-un sistem şi în altul?

Ilie Bolojan: Turul al II-lea garantează că un primar e ales de jumătate plus unul dintre votanţii săi. Într-un tur poate să fie o reprezentativitate mai mică. În primul tur, votul pentru e favorabil. În turul al doilea, în general se fac coaliţii şi uneori e un vot contra cuiva. Alegerile în două tururi sunt mai consistente. Fiecare sistem electoral e uzitat în Europa. În Germania se folosesc atât sistemul într-un tur, dar şi în două tururi. Votul într-un tur favorizează primarul în funcţie şi partidele mari. Votul în două tururi avantajează partidele mici

E posibilă o surpriză la Oradea?

E posibilă o supriză peste tot. Definitorie e calitatea celor care candidează. Între oameni slabi, fie că ai un tur sau un tur al doilea, o să ai tot primari slabi. 

PSD spune că schimbaţi regulile în timpul jocului. Nu se creează un precedent periculos?

Chiar dacă iei măsuri care ajută la democratizarea votului, e clar că dacă creezi precedente generează  posibilităţi pentru alte intervenţii. Ar fi recomandat ca în afară de ce se întâmplă acum, să fie stabilite nişte reguli clare şi să fie utilizate pentru mai multe cicluri.

E o discuţie din PNL referitoare la faptul că primarii din Transilvania s-ar opune sistemului în două tururi de frică să nu-şi piardă mandatul?

Nu e o astfel de discuţie. Am mai explicat. Un primar care are ce să arate, se prezintă cu fruntea sus. Sistemul de azi (n.r.- alegerile în două tururi), dacă va fi introdus, avantajează partide cu cote de încredere de 10-15%, gen USR-PLUS. Dezavantajează PSD în urban-mare. Prin urmare o să-i tragă în jos votul politic. Votul în două tururi ar putea duce la o coaliţie anti-PSD. 

În Oradea, Timişoara, Arad, nu e posibilă o alianţă USR-PSD?

E posibil să fie nişte alianţe a electorilor. Dar trebuie analize ale datelor. Dacă activitatea primăriei nu e percepută negativ, atunci nu e o problemă. 

Credeţi că veţi câştiga din primul tur?

Voi lua o decizie referitoare la candidatură în perioada următoare.

Există posbilitatea să nu candidaţi?

Există.

Nu v-a propus partidul să candidaţi la Primăria Capitalei?

Nu! Trebuie să ai legături cu locul, sunt probleme de complexitate diferite şi trebuie să cunoşti domeniul în care ar trebui să-ţi desfăşori activitatea.  

De n post de ministru aţi fi interesat?

Un oraş de nivel mediu, cum e Oradea, are multe proiecte în derulare. Dacă nu le termini, e bine să nu pleci de acolo. E preferabil să le termini, iar după o planificare, să te ocupi de alte domenii. 

De cât timp aţi mai avea nevoie de timp în fruntea Oradei pentru terminarea proiectelor?

Nu eu aş avea nevoie de timp. Un oraş are nevoie de trei, patru, cinci mandate, care să ducă direcţia de dezvoltare. Oraşele medii din România dau nota de dezvoltare a ţării. Soluţia pentru proiecte e reprezentată de bani europeni, alocarea din bugetele locale a unor sume pentru investiţii, tarifare corectă. Mergând doar la subvenţii, nu faci decât să agravezi lucrurile. 

Vorbeaţi de dezvoltare. Guvernul are PNDL. Dvs. sunteţi unul dintre criticii PNDL. De ce?

Nu sunt criticul PNDL, ci al proiectelor ineficiente. Trebuie modificat, ca în baza unei prioritizări, să se aloce banii pentru asemenea proiecte. Oradea nu a luat bani din PNDL. PNDL e bun, pentru că multe comunităţi locale nu pot ţine pasul cu dezvoltarea. Atunci, din aceste programe, faci ce trebuie. 

Care a fost ordinea investiţiilor din Oradea?

Important e ca o administraţie să acceseze orice formă de finanţare pe care poate. Anul trecut, Bucureştiul a avut parcă 9.000 de lei pe cap de locuitor, Oradea 1.000 şi ceva de lei pe cap de locuitor. De gestionarea banilor proprii ţin şi bugetele de dezvoltare. 

La Oradea văd un paradox politic: ca primar aţi luat măsuri nepopulare, dar nu am auzit să daţi vouchere şi staţi bine la cota de încredere?

Într-o primă etapă am avut o încredere mai scăzută. Cum a fost după taxarea locurilor de parcare. Am schimbat poltiicile şi am încercat să vin cu politici care să dea un echilibr între cererile de parcare şi locurile de parcare. După o primă etapă de cădere în percepţie, oamenii au constat că au, totuşi, locuri de parcare.

S-a întâmplat să vă mai înjure lumea pe stradă?

Bineînţeles. Vă daţi seama că sunt multe lucruri care nu funcţionează cum trebuie. Nu poate o primărie, oricât ar vrea primarul, să schimbe totul. E o realitate. 

Veniţi de multe ori în Bucureşti şi sunt sigur că staţi în trafic. Dacă aţi fi primarul Capitalei, v-aţi gândit vreodată cum aţi rezolva această problemă a traficului?

În Bucureşti, având în vedere problematica, îţi trebuie în primul rând timp. Deci nu cred că esteposibil ca să vii cu o ofertă din asta electorală să spui că într-un mandat „o să întorc lucrurile pe dos”. Îţi trebuie două-trei mandate în primul rând. Sunt nişte lucruri care trebuiesc făcute. Există poluare, astăzi în zece oraşe din România, care sunt pe o listă unde trebuie făcut ceva, în primul rând datorită abuiejelor din trafic. Nu vom putea reduce numărul de maşini de pe o zi pe alta pentru că ar trebui să luăm nişte politici de tip Singapore, ceea nu va face nicio guvernare din România. Să pună o licenţă specială ca să poţi să circuli cu maşina. Noi am eliminat orice fel de taxă şi am devenit groapa de maşini a Europei. Dar putem face ca maşinile să circule mai fluent. Pentru asta e nevoie de o centură. Nu este posibil ca o capitală a unei ţări din Europa să nu aibă o centură cu patru benzi în care te duci doar înainte şi la dreapta. Fără semafoare, fără cedări de trecere.

E obligatoriu ca în principalele intersecţii să faci pasaje subterane dacă ele sunt într-o zonă urbană şi pasaje supraterane dacă eşti într-o zonă periurbană, în aşa fel încât să deblochezi atât circulaţia maşinilor cât şi pe cea a mijloacelor de transport în comun. Ca să nu permiţi pe bulevardele principale ca banda de lângă carosabil să fie blocată de maşini, trebuie taxate şi interzise parcările în anume zone. Dar parcările trebuie taxate peste tot. Nu există o altă posibilitate, şi în acelaşi timp, trebuie construite parcări în afara carosabilului. Gândiţi-vă că un oraş de tipul Bucureştiului în Europa are sute de parcări. Sute de parcări în afara carosabilului, în subteran sau suprateran. Cele în suprateran sunt cam la jumătate de preţ. Prin urmare, ca să faci multe şi mai repede, chiar dacă ele estetic nu arată foarte bine, trebuie puse în zone secundare, este mult mai eficient pe termen scurt ca să ai rezultateşi o acceptare din partea populaţiei vizavi de anumite măsuri, să te concentrezi pe acestea. Se fac expropieri pentru regenerare urbană, dar pentru asta îţi trebuie două treimi. Cu jumătate plus unu din voturi în Oradea sau în Bucureşti, poţi administra oraşul. Vrei dezvoltare, să faci pasaje, să faci proiecte mari, trebuie să faci expropieri, chiar dacă el nu sună bine, e un termen comunist asa. Oamenii sunt despăgubiţi, dar poţi să faci pasajul. Altfel de blochezi în tot felul de procese de chichiţe de genul acesta şi blochezi dezvoltarea.

Deci pasaje, taxarea parcărilor, parcări în afara carosabilului, prioritizarea mijloacelor de transport în comun, o frecvenţă cât mai bună, o viteză cât mai mare a acestora, o calitate cât mai bună, şi treptat-treptat, zonă cu zonă, se vor vedea nişte rezultate. Nu pe o zi pe alta. În toată Europa, pentru a se descuraja mersul cu maşina la serviciu, care e o problemă în toate capitalele, există politici care sunt deja standardizate, deci nu inventăm roata aici, nu sunt de stânga sau de dreapta, sunt bune practici acceptate de orice administraţie din Europa, care înseamnă că se găseşte un echilibru între cererea de locuri de parcare şi ofertă prin taxarea locurilor, prin limitarea locurilor de parcare, prin tot felul de politici, care sunt standardizate. Asta nu s-a făcut mulţi ani de zile în Bucureşti.

Credeţi că partidele dreapta ar trebui să aibă o listă comună pentru marile oraşe?  

Dacă rămânem pe un tur, pentru urbanul mare e obligatorie o astfel de poltiică. Pentru rural, nu poţi să faci asta. Acolo predomină votul personal. În toate partidele sunt primari buni şi primari mai răi. Nu sunt îngeraşi. Există şansa să câştige un primar rău din cauza prostiei partidelor. Domnul Popa de la Reşiţa a fost într-o alianţă care îi asigura doar jumătate plus unul din voturi. Avea nevoie de două treimi. A luat o decizie raţională şi a făcut o coaliţie raţională cu PSD pentru liniile de tramvai. În administraţie primează administraţia locală. Un primar nu face politică. Un primar nu declară, el trebuie să facă. 

Credeţi că Rareş Bogdan are şanse să câştige Primăria Capitalei?

Rareş Bogdan are o cotă bună de încredere. Ţine de modul în care un primar e dispus să facă adminsitraţie. Avem relaţii bune, dar nu pot să spun că Rareş Bogdan va face şi va drege. E o decizie a PNL Bucureşti ce va face. 

S-a vehiculat numele dumneavoastră pentru funcţia de premier. V-aţi gândit la o funcţie de prim-ministru?

Nu! Nici la Primăria Oradei nu m-am gândit. Eram un mic comerciant.. Azi, prioritatea mea e zona locală, acolo unde am şi nişte obligaţii faţă de orădeni şi bihoreni. Dezvoltarea ţării e un rezultat al dezvoltării pe care o facem fiecare unde putem. 

Ludovic Orban, cele mai mari şanse să fue premier după anticipate?

Cred că are cele mai mari şanse.