Demonstraţiile care stau să înceapă la Chişinău, lipsa ierarhiei instituţionale, pot duce la pierderi de vieţi omeneşti şi de distrugeri materiale foarte mari.

 

Ce se întâmplă la Chişinău?

Curtea Constituţională a Republici Moldova (CCM) îşi depăşeşte cu mult atribuţiile când decide să dizolve parlamentul, să suspende preşedintele ţării şi să stabilească cine să conducă guvernul. Nu cunosc în amănunt Constituţia şi Legea de funcţionare a CCM, dar mi se pare total disproporţionat ca o mână de judecători de la CCM să decidă soarta parlamentului, a guvernului,  a pesedintelui, a ţării. Atunci unde mai este suveranitatea poporului, exercitată prin organe liber alese? Cert este că la ora actuală nu se mai ştie cine conduce Republica Moldova, şi este pe cale să se instaureze haosul. În cazul unor ample manifestaţii,  care se anunţă deja la Chişinău, de cine ascultă forţele de ordine? De guvern, de parlament, de CCM? O situaţie imposibilă care se poate sfârşi cu pierderi grele si tragice.

Dacă Republica Moldova făcea parte din România, aşa ceva nu mai era posibil

România este parte a UE, şi derapaje importante de la statul de drept nu se pot produce. Am avut în ultimii doi ani atacuri repetate la independenţa justiţiei, care însă au fost stopate de o parte a clasei politice, de opinia publică, de presa independentă şi de intervenţia eficientă a Comisiei Europene.

România trebuie să respecte Tratatele de Aderare şi cele referitoare la statul de drept semnate în cadrul CE, şi orice abatere de la aceste tratate este taxată şi pedepsită de CE. În aceste condiţii,  derapajele nu au căpătat o amploare primejdioasă pentru stabilitatea ţării. De aceleaşi avantaje s-ar fi bucurat şi cetăţenii Republicii Moldova,  dacă trăiau în  statul român.

Poporul român a blocat, pe 26 mai, tendinţele nedemocratice ale coaliţiei de guvernare

În mod democratic, la vot, electoratul român a spus STOP acţiunilor împotriva justiţiei şi statului de drept, desfăşurate de PSD şi ALDE. Cele două partide şi-au redus la jumătate scorurile electorale obţinute în 2016, o dovadă că electoratul român înţelege derapajele la care era expusă România şi reacţionează prompt şi eficient. Intervenţiile CE, ale Comisiei de la Veneţia, ale Parlamentului European, au fost decisive şi nici gând să se ajungă la derapajele din Republica Moldova. Acesta sunt avantajele de a face parte din organizaţii puternice, UE şi NATO, avantaje de care s-ar bucura şi cetăţenii din Republica Moldova, în cazul în care s-ar uni cu România. Fără să mai menţionăm şi alte avantaje, economice, din educaţie, sănătate, libera circulaţie a forţei de muncă, a persoanelor, mărfurilor şi ideilor în toate ţările UE. Un exemplu, acordare subvenţiei la hectar, primită din partea UE, de care ar fi beneficiat si agricultorii moldoveni.

Şi România este vinovată că nu a făcut mai mult in vederea Unirii cu Republica Moldova. Interconectarea sistemelor energetice, autostrada Chişinău-Târgu Mureş, sincronizarea sistemelor de educaţie din cele două tări, ajutoare in dezvoltarea agriculturii şi multe altele.

Posibil să fi venit momentul ca toţi cetăţenii din Republica Moldova să cântărească aceste avantaje, şi să înţeleagă că România aflată în UE şi NATO reprezintă un cadru politic economic şi social infinit mai sigur, comparativ cu actualul cadrul oferit  acum de Republica Moldova.