De ce sunt neconstituţionale pensiile nesimţite pentru primari. Mai există o şansă pentru aleşii locali, dar ar fi fatală pentru buget

De
ce sunt neconstituţionale pensiile nesimţite pentru primari. Mai există o şansă pentru aleşii locali, dar ar fi fatală pentru buget

Magistraţii CCR au respins în unanimitate legea iniţiată de PSD

Curtea Constituţională a lovit exact în temelia legii pensiilor speciale pentru aleşii locali, argumentând că cei care au optat pentru o carieră politică n-au statut special, deci nu trebuie neapărat să beneficieze de un cadou financiar din partea statului. Totuşi, CCR lasă o portiţă Parlamentului să ofere privilegii, deşi ar însemna o puternică lovitură pentru bugetul de stat

Ştiri pe aceeaşi temă

Curtea Constituţională (CCR) a motivat, după mai bine de o lună, decizia prin care a declarat neconstituţională legea pensiilor speciale pentru primari, viceprimari, preşedinţi şi vicepreşedinţi de consilii judeţene. Magistraţii CCR, în unanimitate, au desfiinţat chiar fundamentul legii.

Când au gândit proiectul pensiilor speciale pentru aleşii locali, parlamentarii PSD au invocat, ca argument primordial, pensiile speciale ale magistraţilor. În acest moment, magistraţii primesc aşa-numita pensie de serviciu, care se compune din pensia calculată pe baza contribuţiei  sociale, la are se adaugă un supliment de la bugetul de stat, astfel încât pensia totală să fie 80% din salariul ultimei luni lucrate. Acest cadou financiar este modalitatea prin care statul înţelege să protejeze şi să recompenseze o categorie profesională esenţială în sistemul democratic. PSD a susţinut că acea pensie de serviciu pe care statul o oferă magistraţilor să fie oferită şi aleşilor locali, pe motiv că aceştia au „responsabilităţi foarte mari“.

Însă CCR respinge total comparaţia. Pe scurt, explicaţia sună cam aşa: a fi primar sau preşedinte al Consiliului Judeţean nu reprezintă o carieră profesională în sine, ci doar o funcţie efemeră dedicată comunităţii locale. Iar votul pe care electoratul îl oferă unui candidat nu-l face pe acesta mai merituos în profesia sa de bază.

Iată şi formularea Curţii. „Pensiile de serviciu se acordă unor categorii socio-profesionale supuse unui statut special, respectiv persoanelor care în virtutea profesiei, meseriei, ocupaţiei sau calificării îşi formează o carieră profesională în acel domeniu de activitate şi sunt nevoite să se supună unor exigenţe inerente carierei profesionale asumate atât pe plan profesional, cât şi personal. Or, nu se poate susţine că o persoană care deţine calitatea de ales local îşi formează o carieră profesională în această funcţie“, arată magistraţii CCR, care continuă: „ Aleşii locali nu reprezintă o categorie socio-profesională care să urmărească dezvoltarea unei cariere ca ales local, ci ei sunt aleşi în cadrul unităţii administrativ teritoriale respective pentru a gestiona problemele comunităţii locale. Alegerea este o opţiune a electoratului şi nu a persoanei care candidează, ceea ce înseamnă că alegerea nu ţine de resortul subiectiv al acestuia din urmă. Or, o carieră profesională se formează şi se dezvoltă distinct de alegerile pe care le face corpul electoral de la un moment dat“.

Parlamentarii au scăpat
Aşadar, prin faptul că respinge paralela magistraţi-aleşi locali, Curtea „omoară“ însuşi raţionamentul legii, temelia pe care a fost clădită întreaga argumentaţie ulterioară. Explicaţia oferită de CCR este relevantă nu numai pentru legea pensiilor speciale ale aleşilor locali, ci şi pentru legea pensiilor speciale ale parlamentarilor. Dăm timpul înapoi cu câteva săptămâni şi vedem că, la mijlocul lunii decembrie, parlamentarii au adoptat o lege prin care îşi acordau singuri pensii speciale. Pe ce motiv? Exact pe cel discutat mai sus: comparaţia cu magistraţii. Senatorii şi deputaţii au aplicat pentru ei exact aceeaşi metoda de clacul a pensiilor speciale pentru magistraţi. Apoi, gândindu-se că urmează un an electoral cu două rânduri de alegeri, au încercat să-i stimuleze pe aleşii locali adoptând un proiect de lege similar. Diferenţa e că legea pensiilor pentru parlamentari a fost promulgată de preşedintele Klaus Iohannis, fără să fie contestată la CCR, în timp ce legea pensiilor speciale pentru aleşii locali a fost blocată de CCR, după o sesizare a premierului Dacian Cioloş. 

Pensiile de serviciu se acordă unor categorii socio-profesionale supuse unui statut special or, nu se poate susţine că o persoană care deţine calitatea de ales local îşi formează o carieră profesională.
CCR

CCR oferă o speranţă aleşilor locali
Deşi au respins la unison legea, magistraţii CCR nu exclud posibilitatea ca aleşii locali să primească pensii speciale. Ei spun aşa: comparaţia cu pensiile speciale ale magistraţilor face această lege neconstituţională, dar dacă proiectul s-ar aşeza pe alt fundament, legea ar putea trece testul constituţionalităţii. Indirect, CCR oferă soluţia.

„Curtea constată că este opţiunea legiuitorului să stabilească diverse categorii de indemnizaţii care nu intră în sfera de reglementare a art.47 alin.(2) din Constituţie“, arată CCR. Articolul invocat spune că cetăţenii au dreptul la pensie, şomaj şi alte forme de protecţie socială. Aşadar, legiuitorul ( Parlamentul) are dreptul de a stabili alte indemnizaţii speciale pentru anumite categorii, deci poate depăşi sfera articolului 47.  „În privinţa categoriei persoanelor alese de corpul electoral, respectiv Preşedintele României, parlamentari şi aleşi locali, ţine, de asemenea, de dreptul exclusiv al legiuitorului de a acorda astfel de indemnizaţii, în temeiul art.61 alin.(1) din Constituţie“, spun  magistraţii CCR. Apoi continuă: „Însă, atunci când decide că indemnizaţia se acordă unei subcategorii, legiuitorul nu poate face nicio diferenţiere cu privire la îndreptăţirea unora sau altora dintre persoanele din cadrul subcategoriei respective“.

În traducere, CCR a împărţit categoria numită „persoane alese de corpul electoral” în trei subcategorii: Preşedintele României, parlamentarii şi aleşii locali. Curtea recunoaşte dreptul Parlamentului de a conferi indemnizaţii speciale fie doar unora dintre cele trei subcategorii, fie tuturor trei, dar sub condiţia să nu facă discriminare între persoanele ce aparţin aceleiaşi subcategorii.  Cu alte cuvinte, indemnizaţia să se aplice pentru toţi aleşii locali, nu numai pentru primari, viceprimari, preşedinţi de consilii judeţene şi adjuncţii lor, ci şi pentru consilierii locali şi judeţeni. Altfel, s-ar face o diferenţiere în interiorul subcategoriei „aleşi locali“, adică primarii, viceprimarii, preşedinţii de CJ-uri şi vicepreşedinţii de CJ-uri ar fi avantanjaţi, pe când simplii consilieri locali şi judeţeni nu-sar bucura de acelaşi privilegiu, deşi au fost şi ei aleşi de popor.

Motivarea CCR va ajunge acum la Parlament, care va trebuie să pună legea în acord cu decizia Curţii. Iar Parlamentul are la îndemână doar două opţiuni: fie taie complet indemnizaţiile tuturor aleşilor locali, fie le dă indemnizaţie la toţi – deci şi actualilor şi foştilor consilieri locali sau judeţeni. Ceea ce ar fi o povară financiară uriaşă pentru bugetul de stat.

Trei judecători au avut o opinie concurentă
Totuşi, nu toţi magistraţii CCR au fost de acord ca de legea pensiilor speciale, în cazul în  care va fi rescrisă constituţional, să beneficieze şi consilierii locali şi judeţeni. „Consiliul local, organ colegial, se întruneşte în şedinţe ordinare, lunar, la convocarea primarului, aşadar, deşi are activitate permanentă, se întruneşte la intervale relativ mari de timp, spre deosebire de activitatea primarului sau chiar a viceprimarului care reclamă o prezenţă permanentă. Aceleaşi observaţii sunt valabile în privinţa activităţii consiliilor judeţene şi a preşedinţilor/ vicepreşedinţilor acestora“, se arată în opinia concurentă făcută de trei magistraţi CCR: Mona Pivniceru, Maya Teodoroiu şi Zoltan Puskas.

Nu există bani în buget

Sursa de finanţare a pensiilor speciale a fost o altă carenţă a legii. CCR a taxat faptul că legea a fost votată la numai două zile de la adoptarea bugetului de stat pe 2016, fără a se corela cu prevederile acestuia. „Indicarea faptului că «Cuantumul indemnizaţiei pentru limită de vârstă se suportă din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice», reprezintă doar o indicare formală a sursei de finanţare, care n nu este una reală“, arată CCR.

Favor pentru PCR-işti
În motivarea de respingere, CCR a arătat faptul că ar fi beneficiat de pensii speciale şi foştii secretari comunişti de partid, a căror funcţie era similară primarilor sau preşedinţilor de consilii judeţene actuali. „Din modul de formulare a legii, nu rezultă dacă acest text vizează numai primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene care au fost aleşi în mod democratic, aşadar, ulterior Revoluţiei din 22 decembrie 1989, sau se referă şi la cei care au deţinut aceste calităţi fără să fie aleşi în mod democratic de cetăţeni în regimul anterior Revoluţiei din 22 decembrie 1989“, susţin magistraţii.
 

citeste totul despre: