Dăncilă continuă tradiţia foştilor şefi PSD: revine în politică într-un partid obscur. Cine sunt cei din NOI
0
Viorica Dăncilă pleacă din PSD într-un partid de buzunar, fără CV politic. Fostul premier devine al patrulea fost şef PSD care după despărţirea de social-democraţi fondează sau se alătură unei formaţiuni obscure.
Demisia Vioricăi Dăncilă din PSD şi alăturarea la un partid de buzunar se înscrie într-o tradiţie a foştilor şefi social-democraţi, care, după înlăturarea de la putere, au ales să fondeze formaţiuni sau se alături unor partide la început de drum.
Viorica Dăncilă a plecat din PSD după 26 de ani de carieră în această formaţiune, unde a fost europarlamentar timp de trei mandate, dar şi prim-ministru. Viaţa ei a fost, practic, legată de PSD, fiind una din persoanele foarte cunoscute la nivel local, în judeţul Teleorman, apoi la nivel naţional, considerată om de bază. După o perioadă în care a stat departe de viaţa politică, Dăncilă a anunţat că pleacă din PSD în Partidul Naţiune Oameni Împreună. Pe scurt, Partidul NOI (formaţiune de centru-stânga).
Fondatorii NOI
Partidul NOI este unul obscur, fiind o formaţiune proaspăt apărută. NOI a devenit oficial partid în ianuarie 2022, potrivit Tribunalului Bucureşti. Fondatorii sunt Bogdan Petrescu, Silvia Braia, Gabriel Ghiţă, Daniela Crasan şi Cătălin Spătaru. Preşedintele interimar, Bogdan Petrescu, este un IT-ist clujean, în timp ce Daniela Crasan, are un cabinet individual de psiholog (Argeş). Silvia Braia este finanţistă în Argeş, soţia unui fost şef al ANAF din judeţ, pe vremea guvernării Dăncilă. Cătălin Spătaru este originar din Braşov. Lansarea partidului a avut loc în februarie la Cluj, fiind anunţată doar pe câteva site-uri locale. Formaţiunea se autodefineşte de centru-stânga, cu accent pe teme de mediu şi antreprenoriat. Dăncilă a adăugat din prima sa postare accente naţionaliste.
Fostul premier devine cel mai cunoscut membru al acestui partid, prin înscrierea de marţi.
„Nu a fost uşor ca după 26 de ani în care am activat în Partidul Social Democrat să fac acest pas. L-am făcut însă pentru că NU mă mai regăsesc în PSD, nu mai rezonez cu deciziile pe care actuala conducere le ia. Nu eu i-am trădat, ei ne-au trădat pe mulţi dintre noi, au dezamăgit încrederea acordată de foarte mulţi români”, a scris pe Facebook Dăncilă, care nu mai este nici angajată a Băncii Naţionale a României, unde şi-a încheiat contractul luni, cu acordul părţilor, după cum a precizat purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu. Aluzia lui Dăncilă la trădare cel mai probabil a ţintit spre o promisiune neonorată de PSD. După eşecul de la prezidenţiale, Dăncilă a fost de acord să facă un pas în spate, dar cu promisiunea că i se dă un post eligibil la parlamentare. Alegerile au venit, conducerea PSD a uitat.
Eşecurile PSRO şi Pro România
Nu ar fi pentru prima dată când un fost preşedinte al PSD îşi face partid sau sprijină o altă formaţiune politică. De exemplu, Mircea Geoană a fondat Partidul Social Românesc (PSRO), formaţiunea care la singurele alegeri la care a participat, localele din 2016, a obţinut aproximativ 90.000 de voturi la nivel naţional. La parlamentare nici nu s-a mai înscris în cursă. Un al doilea exemplu este Pro România, formaţiune condusă de Victor Ponta. Pro România a reuşit să obţină un scor bun, adică să câştige două mandate de europarlamentar, în mai 2019, când alături de Ponta erau mai mulţi lideri din PSD, printre care Mihai Tudose şi Ion Mocioalcă. Odată cu plecarea acestora, Pro România nu a reuşit să facă pragul parlamentar de 5% şi a ratat legislativul. În prezent, doar câţiva dintre oamenii care au candidat pe listele Pro România s-au lipit prin unele funcţii guvernamentale din eşalonul doi.
APP-ul lui Dragnea, concurentul lui Dăncilă
Din toamna trecută, Liviu Dragnea, fost şef al PSD în perioada 2015-2019, s-a alăturat Alianţei pentru Patrie (APP), o formaţiune cu un discurs naţionalist, pe alocuri cu accente antioccidentale şi clar împotriva multinaţionalelor. Spre deosebire de Geoană şi Ponta, Dragnea se confruntă şi cu problema efectelor condamnării sale. Timp de trei ani de la terminarea pedepsei sale, adică din toamna lui 2022, Dragnea nu are dreptul să candideze pentru o funcţie publică sau să fie numit într-o instituţie a statului, dar nici să ocupe o poziţie de conducere similară celei pe care o avea în momentul săvârşirii faptelor ce au dus la condamnarea sa (adică şef de organizaţie politică – PSD Teleorman). APP a atras mai mulţi foşti social-democraţi, iar acum încearcă să racoleze nemulţumiţii din Alianţa pentru Unirea Românilor. Pentru moment, APP are un singur parlamentar, Francisc Tobă, deputat ales pe listele AUR.
Se încarcă comentariile...
