Cu cele 15 miliarde împrumutate prin PNRR, România ar trece de 60% din PIB datorie publică, limita maximă admisă în tratatul de la Maastricht.

Iată ce ne spune CE:

„România ar trebui să pună în aplicare pe deplin măsurile adoptate deja pentru 2021. Ar trebui să specifice şi să pună în aplicare măsurile suplimentare necesare pentru corectarea deficitului excesiv până în 2024. Măsurile de consolidare bugetară ar trebui să asigure o corecţie durabilă într-un mod favorabil creşterii. Orice venituri neprevăzute ar trebui utilizate pentru a reduce deficitul general guvernamental”. Până pe 15 octombrie 2021, România trebuie să ia măsuri eficiente şi să raporteze strategia de consolidare prevăzută pentru atingerea ţintelor. Apoi, din 6 în 6 luni, România trebuie să raporteze progresele înregistrate până la corectarea deficitului excesiv. Pentru a reduce deficitul, România ar trebui să introducă o serie de reforme de natură fiscală şi economică mai largă, inclusiv reformele sistemului de pensii, administrarea taxelor, salariile din sectorul public şi guvernanţa întreprinderilor de stat”.

Hotnews a obţinut Lista integrală a angajamentelor asumate de Guvern la Bruxelles pentru PNRR. Când citeşti această listă nu poţi crede că guvernarea actuală  poate îndeplini condiţiile şi obiectivele asumate, deşi ultima decizie a CJUE dă libertate mai mare puterii actuale în respectarea legislaţiei europene. Dar mai trebuie şi voinţa politică şi ignorarea intereselor electorale în favoarea dezvoltării României.

Nimeni din conducerea statului nu a negat această listă, ceea ce echivalează cu o recunoaştere, dată fiind importanţa problemei.

Iată câteva din angajamentele asumate

  • Cheltuielile publice cu salariile publice ca pondere din PIB sunt îngheţate la nivelul anului 2019 (ca prag maxim). În anul 2020 salariile publice au crescut considerabil, mai ales că în decembrie urmau alegeri parlamentare. Cu chiu cu vai premierul Cîţu a plafonat unele sporuri la nivelul lui decembrie 2020. Nu la nivelul lui 2019, cum cere CE. Este clar o condiţie neîndeplinită.

Încă odată. Cine crede că CE se joacă cu astfel de documente, se păcăleşte rău de tot.

  • Conducerile companiilor publice sunt depolitizate şi profesionalizate în consecinţă.

Adică guvernul trebuie să dea afară toţi politrucii, aflaţi în funcţii de conducere,  din clientele de partid şi să pună în loc profesionişti. S-a întâmplat exact invers, după cum demonstrează cele întâmplate la Apele Române.

Despre pensii

  • Se elimină pensionarea anticipată.
  • Digitalizarea tuturor dosarelor de pensii fără creşterea pensiei medii (în afară de modificările privindu-i pe beneficiarii de pensii minime).

 

Nimic realizat până în prezent.

Politica fiscală

   Adoptarea unor sisteme moderne de gestionare a riscurilor la nivelul ANAF.

  • Îmbunătăţirea administrării marilor contribuabilili.
  • Introducerea unui model de administrare a veniturilor mai transparent şi mai orientat către servicii.
  • Revizuire cuprinzătoare a sistemului fiscal pentru a identifica distorsiunile şi domeniile care pot aduce venituri, în special pentru impozitul pe profit, impozitul pe venit şi contribuţiile sociale.
  • Îngheţarea numărului de bunuri şi servicii supuse unor cote reduse de TVA (9%) sau foarte reduse (5%).
  • Renunţarea treptată la stimulentele fiscale excesive, în special în cazul impozitului pe profit, impozitului pe venit şi CAS.
  • Revizuirea principiilor de impozitare a proprietăţii, în special în ceea ce priveşte diferitele regimuri de impozitare a clădirilor în funcţie de statutul proprietarului (persoană juridică sau fizică).
  • Introducerea stimulentelor pentru descurajarea plăţilor în numerar, în special între companii.
  • Cooperare mai bună între administraţia fiscală şi inspectoratele de muncă pentru combaterea economiei gri.
  • Prioritizarea proiectelor de mari investiţii (în termeni de cheltuieli).
  • Implementarea unor analize de cheltuieli în domeniul sănătăţii şi educaţiei (urmate de alte sectoare).
  • Promovarea achiziţiilor centralizate pentru eficienţă şi economia banilor publici.
  • Asigurarea unui rol consolidat al Consiliului fiscal în privinţa deciziilor bugetare.
  • Introducerea unui proces de bugetare multianuală, cel puţin din partea cheltuielilor.
  • Revizuirea principiului descentralizării fiscale.

 

Eu nu ştiu să se fi făcut vreun pas în realizarea acestor măsuri. Şi UE ştie exact că nu s-a făcut nimic în domeniul politicii fiscale.

După mulţi ani de relaţionare cu România, CE suflă şi în iaurt când vine vorba de promisiunile făcute de România.

Salariile din sectorul bugetar

  • Cheltuielile publice cu salariile publice ca pondere din PIB sunt îngheţate la nivelul anului 2019 (ca prag maxim).
  • Bonusurile şi indemnizaţiile sunt limitate, iar excepţiile nu sunt acordate ad-hoc.
  • Bonusurile de performanţă se acordă pe criterii clar obiective definite în lege.

 

A văzut cineva vreun început de reformă în acest domeniu, al salariilor din domeniul bugetar? Eu n-am văzut. Premierul Cîţu spune şi el că nu  s-a făcut nimica, şi dă vina pe Orban.

   Am spus că vom face reforma salarizării, în care să legăm venitul de performanţă. Nu am făcut-o pentru că ne era teamă că vom pierde electoral. Reforma companiilor de stat – nici acolo n-am putut să facem, că ne era teamă că vom pierde electoral. Subvenţii, pomeni electorale, pe toate le-am păstrat, le-am crescut. De ce? Ne era teamă că pierdem electoral. A venit şi votul. Noi am pierdut electoral, pentru că am pierdut electoratul de dreapta. Ceilalţi şi-au păstrat electoratul”. „Să intri în competiţie cu PSD pe populisme e o competiţie pe care o pierzi de la început”.

Mai clar de atât, nu ştiu de ce are nevoie  CE.

Justiţie

  • O nouă strategie anticorupţie pentru creşterea prevenirii şi furnizarea de instrumente şi resurse adecvate entităţilor relevante.
  • O creştere semnificativă a valorii veniturilor din infracţiuni şi a confiscării bunurilor ilegale.
  • Revizuirea Codului penal şi a Codului de procedură penală.
  • Îmbunătăţirea managementului resurselor umane în procesul judiciar şi dezvoltarea proceselor actualizate de recrutare şi promovare.

   

Este adevărat că multe dintre aceste măsuri au termen final de aplicare în 2022, 2023, 2024. Dar dacă nu începi deja reforma în domeniile menţionate, ele nu se pot realiza într-o lună sau un an.

Nimeni nu mai bagă în seamă această listă de angajamente. PNRR pentru Ungaria a fost deja amânat cu 2 luni. Sunt aproape sigur că PNRR adresat României va fi şi el amânat pentru că nu se vede niciun pas în direcţia reformelor asumate.