Desfăşurerea evenimentelor nu a dezminţit aceste temeri. Preşedintele SUA nu a renunţat la tema sa legată de sumele de bani pe care aliaţii le-ar datora pentru propria securitate, deoarece nu alocă 2% din PIB pentru cheltuielile de apărare. Modul în care Donald Trump a făcut aceste declaraţii, spunând între altele că nu întreabă cât a costat noul sediul NATO pe care tocmai îl inaugurau, şi reacţiile liderilor europeni exprimate prin mimică şi gesturi sunt elocvente despre ceea ce s-a întâmplat la Bruxelles. Comentatoriiau remarcat că, în tandem cu criticile abrupte privind alocările bugetare, preşedintele Trump nu s-a referit în mod specific  în intervenţiile sale la angajamentul SUA în favoarea articolului 5 al Tratatului Nord-Atlantic, celebrul articol „ toţi pentru unul, unul pentru toţi”.

 Nici cu liderii Uniunii Europene discuţiile nu au mers mai uşor. Donald Trump a rămas în coordonatele sale, ştiute dinainte. Pentru preşedintele american exporturile germane reprezintă o problemă pe care nu o poate depăşi. Pentru că fac maşini şi au cotă de piaţă în America, germanii sunt răi, în optica preşedintelui SUA.

Trump a încheiat turneul european în Sicilia, la întrunirea G7, refuzând să acorde sprijinul său pentru acordul privind schimbările climatice semnat la Paris.

Întoarsă acasă în contextul campaniei pentru alegerile parlamentare, cancelarul german a făcut declaraţia care a căzut ca un trăznet: europenii nu mai pot depinde în întregime de SUA, a sosit timpul să-şi ia destinul în propriile mâini.

Dar, la Bruxelles, preşedintele Trump s-a referit la articolul 5 vorbind la inaugurarea memorialului dedicat victimelor atacurilor de la 11 septembrie 2001.

Atunci, pentru prima oară, articolul 5 a fost invocat şi liderul de la Casa Albă a vorbit despre acest lucru şi despre angajamentele membrilor NATO.

 „ Aliaţii noştri au răspuns în mod rapid şi decisiv invocând pentru prima dată în istorie articolul 5 privind angajamentul apărării comune” a spus preşedintele american referindu-se şi la angajamentele care „ne leagă pe toţi ca pe unul”.

În ceea ce priveşte finanţarea cheltuielilor depentru apărare, bugetul administraţiei Trump tocmai a fost mărit în ceea ce priveşte creşterea prezenţei militare americane în ţările din Europa de Est. Investiţii semnificative vor fi făcute şi la baza de la Kogălniceanu, la Marea Neagră.

Sigur problema celor 2% este importantă. Dar Alianţa este de acord că este nevoie de alocarea acestor bani. În acordul la care s-a ajuns la summitul de la Bruxelles, s-a stipulat care sunt criteriile pentru ca o ţară să poată fi considerată că îşi îndeplineşte obligaţiile.

 Este vorba despre cheltuieli de apărare de 2% din PIB, dar nu numai. Din aceste cheltuieli, 20% trebuie direcţionate pentru înzestrare.  Deasemenea, statele membre trebuie să aibe capabilităţi militare necesare propriei securitaţi şi securităţii Alianţei şi, nu în ultimul rând contează capacitatea şi voinţa unui stat de a participa la misiunile NATO din alte teatre de operaţiuni. Sunt criterii fundamentale acceptate la nivelul Alianţei care nu pot duce decât la creşterea puterii de apărare şi de descurajare a Alianţei Nord-Atlantice. Dealtfel, aliaţii au fost de acord cu instituirea unui mecanism de monitorizare al NATO pentru a verifica modul în care se îndeplinesc aceste criterii.

Donald Trump a insistat la Bruxelles asupra a două lucruri, bugetul de 2% şi implicarea NATO în lupta împotriva terorismului.  Dar el s-a referit şi la situaţia de la frontiera estică a NATO.

”În viitor, NATO trebuie să-şi concentreze eforturile, atât asupra terorismului şi imigraţiei, dar şi în ceea ce priveşte ameninţările Rusiei şi situaţia  de la frontierele estice şi sudice ale NATO”, a afirmat preşedintele american.  

Iar în declaraţiile sale nu a mai apărut termenul „obsolete”.