Ordonanţa ce modifică până la distrugere Legea educaţiei este neconstituţională. Nu trebuie să fii specialist în drept pentru a lectura din Constituţie Art. 115, ce se referă la delegarea legislativă, care prevede următoarele: „(1) Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanţe în domenii care nu fac obiectul legilor organice.
 

(...) (4) Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă numai în situaţii extraordinare a caror reglementare nu poate fi amânată, având obligaţia de a motiva urgenţa în cuprinsul acestora”.

Ordonanţa mutilează o lege organică; deci, este neconstituţională. Ea nu poate dovedi nici urgenţa. În afară de aceste evidenţe, prevederile ei încalcă decizii ale Curţii constituţionale asumate în corpul Legii Educaţiei. Este vorba cel puţin de Deciziile 731 şi 732/2009.

După cum era şi normal, societatea civilă a reacţionat, cerând Avocatului Poporuluui să conteste această ordonanţă, în baza atribuţiilor sale. Ca să nu fie niciun dubiu, citez de pe site-ul oficial al acestei instituţii. La atribuţii, la punctul 1 (c), se precizează că Avocatul Poporului  poate sesiza direct Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a legilor şi ordonanţelor”. Potrivit aceluiaşi site, „Instituţia Avocatul Poporului îşi exercită atribuţiile: - din oficiu; - la cererea: a. persoanelor fizice - fără deosebire de cetăţenie, vârstă, sex, apartenenţă politică sau convingeri religioase; b. societăţilor comerciale; c. Asociaţiilor; d. altor persoane juridice”.

În legătură cu neconstituţionalitatea acestei ordonanţe, Avocatul  Poporului a fost sesizat şi de către Preşedintele României. Cu toate acestea, Victor Ciorbea, cel care ocupă vremelnic şi, din păcate, nedemn această funcţie a considerat în primă instanţă că e bine să mintă cu privire la primirea sesizării. În mod contradictoriu, el a afirmat că nu are nevoie de sesizare oficială pentru interveni, dar că nu a primit nicio sesizare şi că, de aceea nu poate interveni. Pentru ca penibilul să fie realiyat fără cusur, el invocă o scuză de-a dreptul comică: ordonanţa e susţinută de rectori (făcând trimitere la o adresă de toată ruşinea emisă de către Consiliul Naţional al Rectorilor în care se arată că ordonanţa modernizează Legea Educaţiei).

Noaptea minţii! Autosesizaţi-vă domnule avocat Ciorbea! Daţi-vă seama ce vorbiţi! Dacă un grup de deţinuţi ar susţine modificarea Codului penal în sensul exonerării de vină a infractorilor aţi da curs solicitării lor? Cum să nu fie rectorii de acord cu revenirea înveşnicirii lor în funcţii, de care ne scăpase Legea Educaţiei? Ce cântăreşte mai mult în faţa Avocatului Poporului: interesele unui grup de persoane sau neconstituţionalitatea flagrantă a unui act normativ?

Domnule Ciorbea, în toţi anii de când faceţi politică aţi ţinut să povestiţi în mod repetat că aţi fost şef de promoţie, că aţi fost un geniu al dreptului ce a fost sabotat de activistul Adrian Severin la repartiţie. Probabil că aţi fost sabotat, dar nu dovediţi că aţi fost un absolvent eminent. Un şef de promoţie nu ar cauţiona un document ce legitimează mediocritatea din sistemul de educaţie (prin organizarea sesinilor de bacalaureat la nesfârşit, prin posibilitatea intrării la  facultate fără absolvirea bacalaureatului ş.a.m.d.). Prin poziţionarea faţă de atacul violent asupra educaţiei, şefia dumneavoastră de promoţie capătă valoare cât şi docoratul lui Victor Ponta. Sunteţi foarte departe de ceea ce ar trebui să fie Avocatul Poporului, pentru că, din motive de obedienţă politică jucaţi foarte bine rolul de avocat al diavolului. Din păcate, în cazul dumneavoastră, nu e vorba nici de figuri de stil şi nici de ficţiune.