Analiză. Papa Francisc a ţinut în România un curs de bună guvernare. Ce spun specialiştii despre mesajele Suveranului Pontif

Papa Francisc le-a cerut liderilor politici să conducă pentru popor, să caute unitatea şi să nu uite de diaspora românească, mesaj venit la doar o săptămână după ce românii din afară fuseseră umiliţi, la votul pentru euroalegeri.

Papa Francisc a subliniat, în mesajele adresate românilor la Bucureşti, Şumuleu Ciuc, Iaşi şi Blaj, nevoia de unitate a românilor şi de fiecare dată a atins, fie în mod direct, fie indirect, tema responsabilizării politicienilor care, mai ales în ultimele luni de campanie electorală, au mers pe mesaje care au promovat dezbinarea şi polarizarea societăţii.

De exemplu, în discursul susţinut la Iaşi, Papa Francisc a vorbit de ideea unităţii românilor citând din poeziile lui Mihai Eminescu şi prin folosirea mai multor referinţe din unele istorisiri bisericeşti autohtone, cum a fost una în care personajul central era călugărul Galaction Ilie de la Mănăstirea Sihăstria. „Viaţa începe să se stingă şi să putrezească, inima noastră încetează să mai bată şi se usucă, bătrânii nu vor mai visa şi tinerii nu vor mai profetiza când nu va mai fi cărare de la vecin la vecin“, le-a spus Papa Francisc celor peste 70.000 de oameni prezenţi la Iaşi pentru slujba ţinută de Suveranul Pontif.

Însă liderul Bisericii Catolice a avut şi mesaje mai îndrăzneţe adresate cetăţenilor şi politicienilor români.  Suveranul Pontif le-a cerut conducătorilor statului să fie atenţi la diaspora românească, mai ales că o parte a celor plecaţi în străinătate au mers acolo de nevoie, pentru asigurarea supravieţuirii familiilor lor. „Fenomenul emigraţiei a determinat milioane de oameni să-şi lase casa şi patria pentru a căuta noi oportunităţi de lucru şi de viaţă demnă“, a punctat Papa Francisc, în discursul susţinut la Palatul Cotroceni.

„Politicienii să se îngrijească  de binele comun al poporului“

Şi menirea actorilor politici a fost subliniată de numărul unu al Bisericii Catolice, în contextul în care politicienii dau impresia că guvernează mai mult pentru partid şi nu pentru oamenii de rând. „Pentru a înfrunta dificultăţile acestei noi faze istorice, pentru a identifica soluţii eficiente şi a găsi puterea de a le pune în practică, trebuie să se intensifice colaborarea pozitivă a forţelor politice, economice, sociale şi spirituale. Este nevoie ca toţi să meargă împreună şi să-şi propună ferm să nu renunţe la vocaţia cea mai nobilă la care Statul trebuie să aspire: să se îngrijească de binele comun al poporului său“, a continuat Papa Francisc, la evenimentul de la Palatul Cotroceni.

120.000 de oameni la Blaj

De asemenea, Suveranul Pontif le-a recomandat liderilor politici şi de instituţii să continue „munca de consolidare a structurilor şi a instituţiilor“, astfel încât acestea să răsăundă la „aspiraţiile legitime ale cetăţenilor“. „Să construiţi o patrie mai dreaptă şi mai fraternă“, a fost îndemnul adresat de Papa Francisc la Blaj, la liturghia de beatificare a şapte episcopi greco-catolici, persecutaţi în timpul comunismului, în prezenţa a aproape 120.000 de oameni.

Blajul a fost punctul culminant al vizitei Papei Francisc în România şi motivul de bază al venirii sale. În faţa a peste o sută de mii de români, printre care s-au aflat preşedintele Klaus Iohannis, precum şi premierul Viorica Dăncilă, Suveranul Pontif a vorbit despre curajul anumitor români în menţinerea credinţei, cum a fost cazul celor şapte episcopi martiri, dar a avut loc şi o doua condamnare a regimului comunist, venită de data aceasta de la un înalt prelat. De altfel, pentru o încărcătură şi mai mare a simbolisticii beatificării celor persecutaţi de regimul comunist, tronul arhieresc pe care a stat Papa Francisc a fost construit şi cu bucăţi de lemn şi gratii de la închisorile Sighet şi Gherla.

Ce spun specialiştii despre vizita Suveranului Pontif

„Adevărul“ a vorbit cu mai mulţi specialişti despre importanţa mesajelor venite de la Papa Francisc şi modul cum au perceput românii teme precum unitatea, după ce lunile de campanie electorală au arătat că societatea e mai mult divizată. „Papa caută de fiecare dată mesaje de unitate între confesiuni. Evident, din tot ceeea ce am văzut, e că se documentează foarte bine despre locul în care merge. Tratează nişte teme care sunt relevante pentru cei care ascultă şi pentru contextul în care face vizita respectivă. Cu siguranţă ştie ce s-a întâmplat aici în preajma alegerilor, ştie problema diasporei, mai ales că Italia e una dintre ţările în care diaspora românească e foarte prezentă“, a declarat pentru „Adevărul“ George Jiglău, lector universitar la Universitatea „Babeş Bolyai“. 

Pe de altă parte, Jiglău menţionează faptul că mesajele au fost corecte, bine ţintite, dar mai rămâne problema celor care ar fi trebuit să fie atenţi la ele: politicienii români. „Papa nu e doar un om religios, ci e şi un om politic. Cred că dă nişte mesaje cu puternic substrat politic, doar că liderii de la noi nu ştiu dacă îşi vor schimba comportamentul sau măcar vor reflecta la ce a spus Papa, pentru că el a dat mesaje de îndrumare. Cele mai multe teme politice – diaspora românească, rolul instituţiilor, lideri responsabili, ajutorarea celor săraci – au fost abordate în discuţia de la Cotroceni. Repet: nu ştiu dacă oamenii politici vor pleca urechea la cea a spus Suveranul Pontif“, a completat Jiglău.

Şi fostul consilier prezidenţial Valeriu Turcan, specialist în comunicare, a remarcat mai multe mesaje ale Papei, complet diferite faţă de ceea ce s-a văzut în ultimele luni de campanie electorală. „Mesajele au îndemnat la consolidarea legăturilor dintre europeni în jurul valorilor creştine. Vizita a reuşit să pună în valoare profilul european al României. România este o ţară care reuşeşte să depăşească traumele trecutului şi întreaga societate lucrează în această direcţie: autorităţi, culte, simpli cetăţeni. A fost un eveniment nu doar care a reuşit să pună în valoare România, ci a insuflat încredere în viitorul unei Europe unite, în spiritul valorilor creştine“, a precizat Turcan pentru „Adevărul“ .

Totodată, acesta a punctat faptul că şi mai mulţi actori politici şi instituţii au dat concursul pentru reuşita vizitei Papei Francisc.  „O reuşită de un asemenea nivel a fost posibilă prin viziunea politică a preşedintelui Iohannis, precum şi a BOR. Nu trebuie uitat că Biserica Romano-Catolică este un aliat puternic al comunităţilor româneşti în celelalte state membre UE. La final, putem spune că România a avut de câştigat pe toate planurile“, a completat Turcan.