Al doilea om în stat trimite Codul Penal în vacanţă. Cine îl susţine şi ce riscă
0
Solicitarea preşedintelui Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, de a nu mai fi votată nicio cerere DNA până la alegerile parlamentare nu este susţinută de niciun partid parlamentar, nici măcar de PSD. Pentru declaraţiile sale, Tăriceanu riscă să fie sancţionat de Inspecţia Judiciară, sesizată de CSM pentru a verifica dacă a afectat independenţa Justiţiei.
Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a lansat un apel către parlamentari de a nu mai vota nicio solicitare venită din partea DNA până la finalul Legislaturii. „Scenariul din campania electorală pentru alegerile locale, când DNA a scos în public cu surle şi trâmbiţe mediatice tot felul de dosare inconsistente, se repetă acum înaintea campaniei pentru alegerile parlamentare. Aşa cum n-am crezut vreodată în arestările făcute vineri, tot astfel nu am încredere în acest mod de operare al DNA. Cu această motivare, fac un apel către parlamentarii din ambele Camere să refuze a se mai pronunţa în vreun fel până la finalul legislaturii asupra cererilor venite de la DNA“, sună cererea lui Tăriceanu, comunicată, duminică seară, prin Biroul de Presă al Senatului.
De la înălţimea celui de-al doilea om în stat, Tăriceanu cere coalizarea întregului Parlament pentru blocarea activităţii DNA şi protejarea parlamentarilor penali pe durata campaniei electorale. Şeful Senatului nu a găsit însă susţinere nici măcar din partea social-democraţilor, cu care ALDE are un parteneriat politic. „Am văzut declaraţia domnului Tăriceanu, îi înţeleg preocuparea, poate fi considerată justificată, dar eu îi transmit că nu are de ce să aibă motive de îngrijorare pentru că eu sunt absolut convins că instituţiile de forţă ale statului nu se vor implica în campania electorală, deci partidele o să fie lăsate să îşi prezinte programele”, a declarat, luni, preşedintele PSD Liviu Dragnea.
Nici senatorul PSD Şerban Nicolae, cel care a criticat aproape toate cererile venite din partea DNA de-a lungul timpului, nu sprijină propunerea lui Tăriceanu, pe care o citeşte în nota campaniei electorale. „Este o declaraţie politică, făcută în logica de campanie. Nimeni nu va putea ţine cont de asta. Ar fi putut să facă un apel la DNA să nu mai trimită cereri în campanie electorală, nu parlamentarilor“, a explicat senatorul Şerban Nicolae, pentru „Adevărul“.
„Politicienii sunt deasupra legii“
De partea celaltă, poziţia liberalilor, exprimată de preşedintele PNL Alina Gorghiu, este cu atât mai dură la adresa fostului său şef de partid, Călin Popescu Tăriceanu. „ Spune un om politic de mare anvergură, astăzi, să se oprească DNA, să nu mai vină cu cereri deloc în Parlament. De ce doar politicienii sunt deasupra legii? Să vină cu un moratoriu… De mâine să nu mai plătească politicienii taxe şi impozite până se termină campania, să nu mai stea nimeni la cozi, să nu mai stăm la cozi la magazine, să luăm de pe rafturi direct”, a reacţionat Alina Gorghiu.
Şi PMP, al treilea partid ca număr de parlamentari, dezaprobă iniţiativa lui Tăriceanu de a cere întregului Parlament să pună piedici DNA în activitatea sa. „Nu pot fi de acord. Nu ar trebui să decidă Parlamentul dacă o arestare trebuie să aibă loc sau nu. Tocmai de aceea, e probabil ca acest apel să ţină mai degrabă din raţiuni electorale, de a reuşi să strângă domnul Tăriceanu electoratul pe această zonă antijustiţie", a afirmat Steriu.
Liderul senatorilor UDMR Tanczos Barna a arătat că apelul lui Tăriceanu nu va avea niciun efect în rândul parlamentarilor UDMR, care vor analiza fiecare cerere DNA în parte, aşa cum au procedat şi până cum. „Nu cred că avem nevoie de asemenea apeluri şi nu putem generaliza. Fiecare solicitare a procurorilor trebuie analizată în parte. În cazul în care vor veni solicitări, le vomd ezbate în fgrupul parlamentar al UDMR şi vom vota în consecinţă. Nu putem generaliza sau să spunem das au nu apelului domnului Tăriceanu“, a spus Tanczos Barna, liderul senatorilor UDMR, pentru „Adevărul“.
„Un abuz şi o confiscare a Senatului“
Europarlamentarul Monica Macovei, fost ministru al Justiţiei, crede că Tăriceanu intervine brutal în activitatea DNA atunci când cere ca Parlamentul să nu mai discute nicio solicitare de ridicare a imunităţii venite de la procurorii anticorupţie până după alegerile parlamentare. „Tăriceanu încalcă în mod evident separaţia puterilor în stat, cerând ca o instituţie politică, Parlamentul, să blocheze activitatea DNA, o instituţie care face parte din sistemul judiciar, şi să împiedice judecătorii să judece dosarele instrumentate de DNA. Ceea ce face Tăriceanu, postând cererea sa de sabotare a activităţii DNA pe pagina oficială a Senatului României, este un abuz şi o confiscare a instituţiei pe care o conduce prin numire politică“, a scris Macovei, pe pagina sa de Facebook.
Aleşii ALDE, de partea şefului
Singurii parlamentari care sunt de acord cu propunerea lui Tăriceanu sunt cei din partidul său, aceeaşi care s-au împotrivit şi până acum fiecărei solicitări venite din partea procurorilor. „Domnul Tăriceanu este şeful nostru, e unul dintre cei doi preşedinţi ai partidului nostrum. Sunt de acord cu ce spune dumnealui”, a comentat Eugen Durbacă. Aceeaşi părere o are şi deputatul ALDE Mihăiţă Calimente. „Găsesc normal acest apel al domnului Tăriceanu. Practic, nu voi mai vota solicitările DNA, din moment ce această instituţie este pentru unii mumă, pentru alţii, ciumă“, a spus Calimente.
Tăriceanu vrea să o salveze pe Udrea
Apelul lui Tăriceanu către colegii săi pentru a se alia împotriva DNA a venit, duminică seară, cu o zi înainte ca deputaţii jurişti să discute cererea DNA de începere a urmăririi penale pe numele Elenei Udrea, acuzată de două infracţiuni de instigare la luare de mită în dosarul privind finanţarea campaniei electorale a lui Traian Băsescu din 2009. De altfel, Tăriceanu a ţinut să precizeze că solicitarea sa nu ţine cont de apartenenţa politică, numele Elenei Udrea fiind exprimat nominal în apelul către parlamentari. „Eu apăr de mai multă vreme nişte principii, cum ar fi principiul separaţiei puterilor în stat, indiferent de numele celui în cauză: Elena Udrea, Victor Ponta sau alţii“, a spus Tăriceanu. Elenei Udrea i-a surâs propunerea lui Tăriceanu. „Mi se pare o solicitare logică. Până la urmă, nu moare nimeni dacă mai stai două luni să treacă campania electorală şi după aceea noul Parlament să se pronunţe “, a spus Udrea, explicând că alegătorii sunt mai interesaţi de rezultate decât de acuzaţii.
Comisia Juridică a recomandat, ieri, plenului Camerei Deputaţilor să încuviinţeze cererea DNA care o vizează pe Udrea. Cu toate astea, plenul este suveran şi are putere de decizie. În cazul lui Gabriel Oprea, plenul Senatului nu a ţinut cont de recomandarea Comisiei Juridice, care a avizat favorabil cererea DNA, şi s-a opus urmăririi penale a lui Oprea.
Preşedintele Senatului dă cu Justiţia de pământ pentru a treia oară
Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Mircea Aron, a sesizat ieri Inspecţia Judiciară cu privire la apelul adresat parlamentarilor de Călin Popescu Tăriceanu (64 de ani), de a nu mai vota nicio cerere a DNA de ridicare a imunităţii. Magistratul a cerut să fie verificate cu rapiditate dacă afirmaţiile făcute de politician, „asumate instituţional de preşedintele Senatului României şi dezbaterea mediatică subsecventă a acestora, a fost adusă atingere independenţei justiţiei în ansamblul său”.
Potrivit unei analize „Adevărul”, CSM a constatat că şeful Senatului Călin Popescu Tăriceanu a depăşit limbajul politic de trei ori în cadrul discursului public. De fiecare dată, CSM a apărat independenţa sistemului judiciar. Magistraţii au arătat că declaraţiile politicianului au adus atingere independenţei, prestigiului şi credibilităţii justiţiei, cu consecinţa subminării autorităţii acesteia, inclusiv a sistemului judiciar în ansamblul său.
„Citroen”, acuzat de favorizarea făptuitorului şi mărturie mincinoasă
Tăriceanu este în confict deschis cu procurorii DNA şi dintr-un alt motiv. El a fost trimis în judecată pe 7 iulie 2016, pentru mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului. Şeful Senatului este acuzat şi că ar fi dat o declaraţie de martor în care ar fi încercat să-i acopere pe cei implicaţi în dosarul retrocedărilor fermei Băneasa şi a pădurii Snagov. Era vorba de mai mulţi foşti colaboratori apropiaţi ai săi, cum ar fi fostul său consilier, Marius Marcovici, sau foştii săi consultanţi Tal Silberstein şi Dan Andronic. În acest caz mai sunt judecaţi miliardarul israelian Benyamin „Beny” Steinmetz, consultantul Shimon Shevez, milionarul Remus Truică şi aşa-zisul prinţ Paul al României.
Practic, atunci când a fost audiat, Tăriceanu a negat că a ţinut legătura cu Andronic şi Silbestein, după ce aceştia i-au oferit consultanţă la alegerile din 2008. El doar a admis unele întâlniri sporadice cu aceştia şi a negat vehement că l-ar fi prezentat/introdus pe israelian altor politicieni din România.
Interceptat „pe siguranţă naţională”
Ce nu ştia Tăriceanu, când a dat declaraţia, era că pe numele celor implicaţi în retrocedările pentru „prinţul” Paul, Curtea Supremă emisese, la solicitarea SRI, mandate de interceptare pe siguranţă naţională. Astfel, la dosar sunt mai multe stenograme ale unor discuţii amicale pe care acesta le-a avut cu Andronic, Silberstein şi Marcovici. De asemenea, martori au arătat şi alte legături dintre Călin Popescu Tăriceanu şi pionii afacerii retrocedărilor ilegale. „La nunta lui Dan Andronic din Franţa la care am participat şi eu au fost invitaţi Adrian Năstase şi Tăriceanu”, a declarat, la DNA, unul dintre foştii miniştri PSD. Reamintim că Andronic a fost atât consilierul lui Năstase, cât şi al lui Tăriceanu.
Procurorii DNA susţin însă că Tăriceanu ar fi ştiut detalii şi despre afacerile israelienilor în România. Fostul său consilier, Marcovici, era omul de încredere al lui Silberstein şi Shevez. Cine l-a promovat consilier în Guvern rămâne în continuare un mister. Silberstein a fost interceptat atunci când îi dădea, pe 2 iulie 2012, raportul unui superior din Israel, despre întâlnirile pe care le avea în România cu mai mulţi factori de decizie. „Bine. Întâlniri, bune, importante, totul e bine. Alerg, sunt la unu la şef... însă mai am întâlniri importante de dimineaţă, am făcut şi... prinţ şi trei întâlniri şi alte lucruri. Vedem”, spunea Silberstein. El a explicat că avusese o întâlnire cu Tăriceanu, şi urma să mai aibă altele.
Ordinele din Israel
„Totul e clar. Foarte bine. Ok. Anunţă-mă după întâlnirea cu... la unu... Cum a fost...”, era solicitarea venită din Israel. Potrivit DNA, în discuţii, Silberstein îi folosea codificat numele lui Tăriceanu spunându-i „Citroen” (politicianul fiind cel care s-a ocupat de importul acestei mărci de autoturisme în România-n.r.). „Desigur. Şi am... ieri am avut... auzi <<Citroen-ul>> mi se pare real, ce să-ţi spun?! Am acum încă două întâlniri... dar pare real”, arăta Silberstein. „E clar. De aceea mă şi duc să vorbesc despre asta la unu”, puncta consultantul. „Da, discută liber...spre binele ţării...”, era sfatul transmis din Israel. „Clar, clar. Haide. Pa...”, a închis brusc discuţia Silberstein. (Ionel Stoica)
Se încarcă comentariile...
