Codrin Ştefănescu a pus „camaradului” Dragnea o întrebare la care nu a primit un răspuns, dar a aflat imediat că funcţia sa de secretar-general adjunct nu va mai exista după congresul PSD de la sfârşitul acestei săptămâni. Alţii au păţit-o înaintea lui, fiind daţi afară sau lăsaţi fără funcţii şi poziţii. Doi premieri, miniştri, şefi de comisii. Ecaterina Andronescu, care constata că nimeni nu e veşnic în funcţie, a pierdut subit preşedinţia comisiei pentru Învăţământ. Niculae Bădălău, cuprins de pasiunea exprimării epistolare, frământat de incertitudini privind democraţia în partid, iată nu se mai află pe lista de favoriţi, iar Claudiu Manda, preşedintele comisiei pentru controlul SRI, care i-ar fi luat locul, nici el nu mai e în cărţi după ce a vorbit prea mult cu George Maior. Ceea ce nu i-a picat prea bine lui Liviu Dragnea.

Crescând între baroni, Liviu Dragnea a deprins metodele cele mai bune de a-i controla.

Congresul PSD va însemna triumful lui Dragnea şi instituirea controlului său absolut. Vicepreşedinţii aleşi în funcţie de criteriul regional nu vor însemna nimic altceva decât un cor de lăudători, iar cele opt doamne îi vor fi profund recunoscătoare preşedintelui Dragnea pentru viziunea sa progresistă de a instaura paritatea de gen la vârful partidului.

Liviu Dragnea cunoaşte extrem de bine realităţile din PSD, este maestrul jocului de manipulare a năzuroşilor baroni locali. Le cunoaşte orgoliile, slăbiciunile şi mai ales lăcomia lor nestăpânită de a avea funcţii şi a se legăna în iluzia că au o bucată de putere. Nu au sau nu vor mai avea decât atâta putere cât consideră Liviu Dragnea că e bine să le dea.

Inteligenţa baronilor nu trece de coteriile zilnice, de intrigile de provincie şi de convingerea că ei reprezintă buricul pământului. Crescând între ei, Liviu Dragnea a deprins metodele cele mai bune de a-i controla.

Liviu Dragnea devine cel mai puternic om din ţară. Conduce Legislativul prin majoritatea parlamentară, conduce Executivul prin guvernele marionetă pe care le demite şi le instalează după poftă.

Şeful PSD a văzut multe în cariera sa politică a fost de faţă la creşterea şi descreşterea predecesorilor săi, un Adrian Năstase, un Mircea Geoană, un Victor Ponta. Şi-a dat seama că niciun lider PSD nu a supravieţuit unei confruntări directe cu toţi baronii partidului. Tactica sa este izolarea incomozilor, excluderea lor din funcţie, în acelaşi timp cu gâdilarea sub bărbie a celorlalţi, care capătă convingerea că au intrat definitiv în graţiile puterii. Nimic mai fals. Data viitoare le va veni rândul, dacă mişcă în front. Alegerea este simplă, ascultare deplină sau mazilire.

Liviu Dragnea devine cel mai puternic om din ţară. Conduce Legislativul prin majoritatea parlamentară, conduce Executivul prin guvernele marionetă pe care le demite şi le instalează după poftă.

În rest, zero autostrăzi, zero căi ferate, zero şcoli, zero spitale, zero drumuri.

Drumul politic al PSD se vede din ceea ce mai clar. O autocraţie care va duce partidul în zona de populism radical după modelul polonez sau maghiar, de ce nu, după modelul 5 Stele, partidul cu cele mai multe voturi câştigate la alegerile de duminică din Italia.

Singura Opoziţie pe care noul PSD o va avea cu adevărat de înfruntat va fi realitatea din România. De aproape doi ani, de la câştigarea alegerilor, începând cu localele, PSD nu a livrat aproape nimic din promisiuni. Salariile au crescut pe hârtie.

În rest, zero autostrăzi, zero căi ferate, zero şcoli, zero spitale, zero drumuri. Bătălia cu statul paralel poate fi câştigată la televizor, dar asta nu va duce nu va duce la construirea măcar a unui kilometru de autostradă. Asta va conta cu adevărat la viitoarele alegeri.