Festivalul Enescu, în cifre. Peste 250.000 de melomani au fost prezenţi online şi în sălile de concert

Festivalul Enescu, în cifre. Peste 250.000 de melomani au fost prezenţi online şi în sălile de concert

4500 de spectatotri au fost prezenţi timp de trei săptămâni la Sala Palatului

Ediţia 2019 a Festivalului Internaţional George Enescu (31 august-22 septembrie) s-a încheiat în acordurile Simfoniei nr.1, de Ceaikovski, cu viziunea copleşitoare a Orchestrei Regale Concertgebow din Amsterdam. Melomanii au petrecut aproape 200 de ore imersaţi în muzică interpretată la cel mai înalt nivel internaţional. Adevărul.ro a fost partener şi al ediţiei din 2019 a Festivalului

În sălile de concert, au fost prezenţi peste 120.000 de melomani, conform numărului de bilete scanate la accesul în sală, din acestea aproximativ 30% fiind abonamente, potrivit unui comunicat emis de Festivalul George Enescu. Adevărul.ro a transmis în perioada festivalului în jur de 55 de concerte, preluate de la Trinitas TV.

85% din concerte au fost sold out, 60% dintre acestea chiar din ziua punerii în vânzare a biletelor individuale, în luna martie a acestui an.

Peste 26.000 de iubitori ai muzicii clasice, (unici) au urmărit concertele online, live, pe site-ul Festivalului www.festivalenescu.ro, 75% dintre aceştia fiind din România şi 25% din afara ţării. 

Buget şi finanţare. Bugetul total al acestei ediţii a fost de 55 milioane de lei. Acesta a fost asigurat după cum urmează: 70,9% din bugetul total (39 de milioane de lei) a fost asigurat de Ministerul Culturii şi aproximativ 2 %, de Primăria Capitalei. Un procent de 4,94% din bugetul total al evenimentului a fost asigurat din sponsorizări, iar 3-4% de companii partenere, prin parteneriate care asigură servicii şi produse sau discount-uri. Un procent de 18,8% din buget este asigurat din vânzarea de bilete.

Mai mult de 21.000 de iubitori ai muzicii clasice au urmărit transmisiunile directe pe canalul Trinitas TV, conform datelor de audienţă generală ale canalului (21.148 de spectatori pe minut). Publicul a mai putut urmări pe site-ul broadcaster-ului oficial secţiunea special dedicată festivalului, agendele zilnice, reportajele şi interviurile la adresa www.enescu.trinitas.tv.

Iubitorii muzicii clasice au putut urmări transmisiunile live a opt dintre concertele din Festival la Televiziunea Naţională, şase dintre acestea pe TVR 3 şi două pe TV1 şi TVR3, simultan, alături de ştirile, agenda şi emisiunile dedicate pe întreaga perioadă a festivalului, zilnic, la TVR3.

De asemenea, melomanii din toată ţara au avut ocazia de a asculta zilnic cel puţin un concert transmis în direct de Radio România Cultural, co-producător al Festivalului, care a transmis în permanenţă de la sălile de spectacol şi a oferit un conţinut informaţional bogat, documentat, alături de interviuri speciale şi relatări.

La concertele desfăşurate în ţară, sub egida Festivalului, organizate de Filarmonicile locale şi operatorii culturali, cu aportul artiştilor internaţionali invitaţi, au participat alţi aproximativ 5.500 de melomani. Peste 20.000 de spectatori au participat, în total, la transmisiunile live din Piaţa Festivalului şi la recitalurile celor 245 de tineri artişti de la liceele de muzică din Bucureşti, Timişoara, Cluj şi Sibiu.

Un număr de aproximativ 100.000 de persoane au fost în contact cu manifestările asociate Festivalului în cele 250 de micro-concerte, desfăşurate în 31 de spaţii neconvenţionale din oraş (parcuri, muzee şi în clădiri de birouri).

Maraton muzical

Ediţia cu numărul XXIV a Festivalului a fost un maraton muzical cuceritor, care a adunat în jurul numelui lui George Enescu 2.500 de artişti de talie mondială, din peste 50 de ţări, în 84 de concerte şi a durat 23 de zile. Cea mai extinsă ediţie de până acum s-a desfăşurat în Bucureşti, 10 oraşe din ţară şi şase oraşe din lume, captând atenţia unui număr total estimat de 250.000 de iubitori ai muzicii, care s-au bucurat de atmosfera festivalului în sălile de concerte, în transmisiuni live, concerte alternative, evenimente inspirate de muzică în întreg oraşul şi în ţară. Festivalul din România se afirmă ca fiind unul din locurile de întâlnire a marii muzici europene în acelaşi mod ca Festivalurile de la Lucerna sau Salzburg.” 

În premieră în cadrul acestei ediţii, simultan cu manifestările din ţară, la Berlin, Florenţa, Liège, Toronto, Montreal, Chişinău şi Moscova s-au desfăşurat concerte dedicate lui George Enescu şi operelor lui, conturând astfel o ediţie cu o dublă semnificaţie pentru termenul internaţional - participare internaţională şi concerte internaţionale.

La Bucureşti, s-a cântat Enescu în aproape fiecare zi, 35 din lucrările compozitorului român rămânând în memoria publicului cu o viziune proaspătă şi abordări memorabile, sub semnătura unora dintre cei mai buni artişti ai lumii. Melomanii vor păstra ca pe o bijuterie preţioasă sonoritatea de o frumuseţe devastatoare a Simfoniei a III-a a lui Enescu, interpretată de Orchestra Radiodifuziunii din Berlin, sub bagheta directorului muzical al festivalului, maestrul Vladimir Jurowski, alături de citirea în cheie italiană a Maggio Musicale Fiorentino, sub bagheta maestrului Fabio Luisi.

Am încheiat o ediţie bogată în spectacole memorabile, interpretări de referinţă, experienţe care oferă bucurii estetice iubitorilor de muzică şi cresc apetitul pentru ascultarea muzicii clasice, a muzicii lui Enescu, pentru ascultătorii ocazionali. Am mai făcut un pas în recuperarea locului meritat de lucrările lui George Enescu în repertoriul internaţional.

Ne-am bucurat să regăsim frumuseţea muzicii lui, în viziunea atâtor artişti excepţionali, în România şi în lume. Am valorificat direcţia strategică propusă de directorul artistic, maestrul Vladimir Jurowski, punând accentul pe tendinţele curente la nivel global, în spectacole cu lucrări rare sau premiere, montări de opere în concert şi extinderea secţiunii de muzică contemporană”- spune Mihai Constantinescu, directorul Festivalului Internaţional George Enescu.

Programul acestei ediţii a inclus, în total, 313 lucrări, aparţinând unui număr de 149 de compozitori, care au acoperit practic istoria muzicii, de la baroc la contemporan, într-un mod echilibrat. În cele patru serii ale Festivalului - Mari OrchestreRecitaluri şi Concerte CameraleMuzica Secolului XXI şi Concertele de la Miezul Nopţii - au putut fi urmărite capodopere în premieră (e.g. Die Frau Ohne Schatten - Richard Strauss, Peter Grimes - Britten, Moise şi Aron- Schoenberg, Castelul lui Barbă Albastră - Bartók) şi lucrări rarităţi (de ex. Missa Solemnis - Beethoven, oratoriul Jeanne d'Arc au bûcher - Artur Honneger), lucrări gustate de un public cunoscător şi exigent (Seria Fellini – N. Piovani, Giustino- Vivaldi, Ifigenia - Gluck, Leonora-Beethoven) alături de piese bine cunoscute şi aşteptate de un public larg (cum sunt Concertul de pian în la minor, de Grieg sau Imperialul, de Beethoven, Concertul pentru vioară nr. 1, de Şostakovici, Concertele nr. 2 şi 3 de pian, de Rahmaninov ş.a).

Montările propuse au fost de asemenea diverse, acoperind formule de spectacol clasice, în concert sau recital, muzică electronică, operă în concert, patru dintre acestea fiind însoţite de creaţii multimedia şi arhitectură vizuală, semnate de Carmen Lidia Vidu, Nona Ciobanu şi Peter Kosir.

Au avut loc întâlniri emoţionante cu vedete ale scenelor lumii, artişti lirici şi solişti de marcă într-un dialog afectiv cu publicul. Diana DamrauJoyce DiDonatoSir Bryn TerfelRolando VillazonMitsuko UchidaElisabeth LeonskajaJulia Fischer, Nobuyuki Tsujii, Nelson Freire – sunt doar câţiva dintre marii solişti care au depăşit graniţele formale ale scenei. La fel şi actriţa Marion Cotillard, câştigătoarea unui Oscar şi a numeroase premii de interpretare europene, în rolul Jeannei d’Arc sau Vadim RepinLeif Ove Andsnes, Maxim Vengherov, Ray Chen, Alexandra Dariescu, Xavier de Maistre şi harpa lui unică, Alexandra Silocea, Gherhard Oppitz, David Grimal au părut să coboare interpretările direct în stal şi în inima spectatorilor.  

Orchestre de mare forţă şi rafinament, dirijori cu viziuni personale, impresionante, au propus interpretări ce vor rămâne de referinţă. Se va vorbi încă multă vreme despre claritatea Simfoniei a IX-a, a lui Beethoven, Berliner Philharmoniker şi maestrul Kirill Petrenko, sonoritatea impecabilă a London Symphony Orchestra şi ştiinţa echilibrului maestrului Gianandreea Noseda, copleşitoarea interpretare a Orchestrei Radio din Berlin cu De profundisDie Frau Ohne Schatten şi Simfonia a III-a a lui Enescu şi viziunea intim legată de opera lui Enescu a maestrului Vladimir Jurowski, se va dezbate despre Don Juan de Strauss şi Simfonia concertantă pentru violoncel şi orchestră de Enescu prezentate de Oslo Philharmonic Orchestra şi fascinaţia exercitată de maestrul Vasily Petrenko, despre Pastorale Fantaisie, sub bagheta maestrului Gabriel Bebeşelea şi rotunjimea sunetelor revărsate de Orchestra Academică de Stat a Rusiei, despre Imaginile lui Debussy în interpretarea Orchestrei Naţionale a Franţei sub bagheta maestrului Ion Marin, soliditatea aproape fizică a sunetului Orchestrei din St.Petersburg, în Simfonia I, de Mahler şi expresivitatea maestrului Vassily Sinaisky, excelenta performanţă a Orchestrei şi Corului Filarmonicii “George Enescu” în complexitatea lucrării Moise şi Aron, de Schoenberg, sub bagheta maestrului Lothar Zagrosek şi respectiv a maestrului Iosif Ion Prunner, catifelarea partidei de coarde şi sunetul “de aur” al Orchestrei Regale Concertgebouw, sub bagheta maestrului Cristan Măcelaru, atenta curare a conţinutului muzical a maestrului Lawrence Foster, la pupitrul Orchestrei Naţionale Simfonică a Radiodifuziunii Poloneze şi impresionanta viziune a maestrului Cristian Mandeal asupra unicei opere a lui Bartók, Castelul lui Barba Albastră, la pupitrul aceleaşi orchestre sau captivantul policier operatic Peter Grimes, în execuţia plină de expresie a Orchestrei şi Corului Radiodifuziunii Române, sub bagheta maestrului britanic Paul Daniel şi respectiv a maestrului Ciprian Ţuţu şi multe altele.

Aceeaşi impresie puternică şi seducătoare a lăsat în amintirea melomanilor seria de opere baroce, pre-clasice şi clasice din spectacolele nocturne. Montările în format de concert, dinamice, interesante, tehnică vocală impecabilă, voci speciale cu timbre personale, plăcute, clare cum sunt cele ale artiştilor lirici Vivica GenauxAnna Caterina AntonacciChristopher LawreySonia PrinaRoberta MameliLuigi di DonatoSandrine PiauRuxandra Donose alături de multe altele, la fel de impresionante, cuprinse în spectacole ale unor ansambluri cu personalitate, cum sunt Orchestra The Age of EnlightmentLa Grande Chapelle MadridAcademia BizantinăLes Talens LyriquesOrchestra Barocă din Freiburg şi Zuricher Sing-AkademieLa BaroccaCetra d’Orfeo vor fi în continuare prilej de dialog şi schimb de opinii.

Secţiunea de muzică contemporanăMuzica Secolului XXI, a prilejuit un instantaneu valoros al peisajului componistic actual, întâlnirea cu lucrări în primă audiţie, alături de lucrări intrate deja în repertoriul marilor orchestre şi un dialog direct cu peste 40 dintre cei mai cunoscuţi compozitori contemporani. Compoziţii cu abordări şi viziuni diferite semnate de Nicola Piovani, Krzysztof Pendercki, Sven Helbig, Mark-Anthony TurnagePhilippe Manoury, Lera Auerbach, Dan Dediu, Francesco TristanoColin Matthews, John Woolrich şi Charlotte Bray şi interpretări bine dozate ale unor ansambluri interesante ca Adritti Quartet, Britten Sinfonia, Vocalconsort Berlin, Ensemble Linea, Camerata Regală sau ale experimentatelor filarmonici locale, Filarmonica de Stat din Sibiu, Filarmonica de stat „Moldova” din Iaşi, Filarmonica „Banatul” din Timişoara şi Filarmonica „Mihail Jora” din Bacău au conturat un tablou impresionant, eclectic şi vast al sonorităţilor actuale. Forumul Internaţional al compozitorilor, coordonat de maestrul Dan Dediu a permis intrarea în laboratorul artistic şi descifrarea numeroaselor tendinţe prezente astăzi în muzica contemporană.

Nici o trecere în revistă nu poate cuprinde toate elementele speciale propuse de marii artişti prezenţi în această ediţie a Festivalului, dar fiecare spectator a avut ocazia să îşi contureze o experienţă personală şi să se bucure de viziuni artistice diverse şi de interpretări memorabile”, spune Mihai Constantinescu.

Proiecte asociate Pe lângă diversitatea de concerte dedicate melomanilor, programele asociate susţinute cu parteneri instituţionali şi companii au permis expansiunea către un public mai larg a Festivalului, a muzicii clasice şi a informaţiilor despre personalitatea lui George Enescu.

Peste 2.000 de tineri corişti şi instrumentişti din toată ţara au susţinut în 31 de puncte din oraş spectacole de muzică clasică în spaţii neconvenţionale (6 parcuri, 5 muzee, 4 mall-uri şi 18 clădiri de birouri) ca parte a proiectului Oraşul Cântă, realizat în parteneriat cu Programul Naţional Cantus Mundi şi susţinut de CBRE. Proiectul a avut o expunere la un public general de peste 100.000 de persoane.

Concursul Naţional şi Expoziţia Imaginile lui Enescu au implicat 180 de artişti vizuali contemporani care au răspuns invitaţiei de a transpune în imagini şase lucrări ale lui George Enescu. Expoziţia finală, cu cele 30 de lucrări selectate a avut loc la Biblioteca Naţională, în ultima săptămână de Festival şi a fost vizitată de aproximativ 800 de persoane. Proiectul a fost susţinut de ExpoArte, iar implementarea a fost realizată de echipa Proiectului Cultural Contemporanii. Imagini ale lucrărilor selectate în expoziţie pot fi consultate aici. https://www.festivalenescu.ro/imaginile-lui-enescu/

Mărturisiri despre muzică - expoziţie despre ascultarea muzicii la români şi Muzeicorum- program de Concerte alternative – proiecte organizate în parteneriat cu Muzeul Municipiului Bucureşti la Palatul Suţu, Muzeul Filipescu-Cesianu, Muzeul Aman şi Muzeul Mina Minovici.

Tururile ghidate, 16 în total, cu titlul  Pe urmele lui George Enescu, au fost alese de peste 500 de persoane, Proiectul, susţinut de Raiffeisen Bank şi implementat de interstingtimes a adus participanţilor informaţii inedite despre George Enescu şi viaţa culturală a oraşului din perioada în care a trăit compozitorul. “Pe urmele lui Enescu am păşit ghidaţi fiind de cuvintele dumneavoastră, precise, documentate, calde, oricând gata de a veni în întâmpinarea întrebărilor şi nelămuririlor grupului. Am descoperit un Enescu “altfel”, eliberat de perceptele didacticiste şi coborât dintre aştri printre elitele vremii.” (mesaj de la un participant).

Aplicaţia pentru mobil Enescu Experience, realizată cu sprijinul Samsung a sprijinit orientarea publicului prin agenda celor 313 evenimente ale Festivalului, a oferit posibilitatea consultării programelor, stabilirea rezervărilor şi a hărţilor de navigare personale. 2.778 de persoane au utilizat aplicaţia.

Proiecţii ale filmului “Muzica rănilor de război”, în Piaţa Festivalului şi în cadrul evenimentelor Enescu Spirit - un film despre preocuparea omului Enescu în promovarea puterii vindecătoare a muzicii, în timpul războiului şi nu numai, realizat de Asociaţia pentru Sănătate Mens Sana. Au participat a proiecţii aproximativ 400 de persoane.

From Clasical to Jazz - un concert special, o serie de creaţii vocale în premieră inspirate de Rapsodia I şi a II-a de George Enescu, Dansurile Româneşti de Bela Bartók, Sonata Lunii de Ludwig van Beethoven, Air – de Johann Sebastian Bach sau Canon – de Johann Pachelbel. Proiectul realizat de Teodora Enache, alături de Călin Grigoriu - chitară, Joca Perpignan (Israel) - percuţie şi, ca invitat special, Răzvan Suma – violoncel a avut loc la Teatrul Naţional şi a fost sold out.

Piaţa Festivalului - organizată în parteneriat cu Agenţia Monumentelor şi Patrimoniului Turistic, un spaţiu neconvenţional de audiere a concertelor transmise live şi a unor recitaluri susţinute de 245 de tineri muzicieni de la şcoli şi licee de muzică din Bucureşti, Sibiu, Timişoara şi Cluj. Un total de aproximativ 20.000 de persoane au vizionat spectacolele şi recitalurile, pe perioada întregului Festival.

Enescu Spirit - evenimente deschise publicului larg, organizate în parteneriat cu revista life.ro pentru cei care au dorit să se bucure într-o atmosferă relaxată de experimente muzicale, să celebreze inspiraţia pe care muzica  clasică o poate oferi vieţii cotidiene, altor genuri muzicale, street art, culinar etc.

Audiţii de muzică clasică în medii diverse: Silent Symphonia - music booth- înregistrări din ediţii anterioare ale Festivalului şi Concursului Internaţional „George Enescu”, disponibile publicului în căşti, printr-un parteneriat între librăria Humanitas şi Raiffeisen, în librărie şi, respectiv, în Piaţa Festivalului. Audiţii de muzică clasică în benzinăriile Rompetrol din Bucureşti.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: