REPORTAJ VIDEO Dirijorul Christian Badea, la repeti┼úiile cu muzicienii din Sankt Petersburg: ÔÇ×Aceast─â orchestr─â e┬áo istorie vie a muzicii clasiceÔÇť

0
Christian  Badea repetitii cu Sankt Petersburg
Christian Badea, în repetiţii cu Orchestra din Sankt Peterburg. FOTO: Dorin Constanda

Am fost la Sala Palatului la repeti┼úiile Orchestrei din Sankt Petersburg, joi diminea┼ú─â. Seara, pe 19 septembrie, era programat concertul ├«n festival. Christian Badea avea o misiune dificil─â: s─â repete, ├«n mai pu┼úin de trei ore, lucr─âri foarte diferite de Enescu, ┼×ostakovici ┼či Dvo┼Ö├ík. ├Än lupta cu timpul scurt al repeti┼úiilor, a fost un singur avantaj: dirijorul avea ├«n fa┼ú─â una dintre cele mai "grele", ca tradi┼úie, orchestre din Europa.

├Än programul repeti┼úiilor au fost Poemul simfonic ÔÇ×IsisÔÇŁ - de George Enescu (finalizat postum de Pascal Bentoiu, dup─â schi┼úele autorului), Concertul nr. 1 ├«n la minor pentru vioar─â ┼či orchestr─â - de Dimitri ┼×ostakovici ┼či Simfonia a IX-a ├«n mi minor, ÔÇ×Din lumea nou─âÔÇŁ - de Antonin Dvo┼Ö├ík - lucr─âri programate ┼či ├«n concertul de joi, 19 septembrie, de la Sala Palatului, din cadrul Festivalului "George Enescu".

Dedicat ├«n egal─â m─âsur─â muzicii simfonice ┼či operei, dirijorul cu care ne ├«nt├ólneam pe scen─â, Christian Badea, n─âscut ├«n Rom├ónia ┼či stabilit ├«n Statele Unite, este consilier artistic ┼či prim-dirijor al Filarmonicii ÔÇ×George EnescuÔÇŁ ┼či a concertat pe toate continentele ┼či ├«n cele mai importante s─âli ┼či teatre de oper─â, printre care Metropolitan Opera (New York), Opera de Stat (Viena),┬á Royal Opera (Londra), Carnegie Hall (New York), Suntory Hall (Tokio), Concertgebouw (Amsterdam).┬á

Concertul programat ├«n Festivalul Enescu pentru seara zilei de 19 septembrie a fost greu de preg─âtit, pentru c─â timpul pentru repeti┼úii a fost foarte scurt. ÔÇ×Am avut repeti┼úii de trei ore minus o pauz─â, deci vreo dou─â ore ┼či jum─âtate. Am lucrat pu┼úin mai mult la Isis, de Enescu, pentru c─â e o pies─â nou─â pe care orchestra nu o cunoa┼čte ┼či a trebuit s─â organizez ni┼čte lucruri. Lucrarea fusese pu┼úin preg─âtit─â la Sankt Petersburg de c─âtre asistentul orchestrei", a povestit dirijorul.┬á

ÔÇ×Aceast─â orchestra, mai mult dec├ót orice alt─â orchestr─â din Rusia, are o tradi┼úie ├«n Rusia. Prin tradi┼úie vreau s─â spun tot ce e mai frumos, ├«n sensul c─â au un sunet care este al lor special. Tradi┼úia este dat─â de to┼úi cei mai mari muzicieni cu care au lucrat, faptul c─â au avut un dirijor pe o durat─â foarte lung─â, pe Evgheni Mravinski, care a construit aceast─â orchestr─â, faptul ca aceasta orchestr─â a fost al─âturi de ┼×ostakovici, aceast─â orchestr─â a f─âcut foarte multe premiere, aceast─â orchestr─â, ca s─â fim chiar dramatici, a fost cea care a f─âcut premiera simfoniei Leningradului, ├«n mijlocul blocadei, c├ónd oamenii mureau de foame. Vorbim despre ceva care merge la suflet", a punctat Christian Badea.

Tehnica impecabil─â a lui Vadim Repin

Eram emo┼úiona┼úi s─â-l vedem, pe scena S─âlii Palatului, pe celebrul Vadim Repin, despre care legendarul violonist Yehudi Menuhin a spus c─â ÔÇ×este pur ┼či simplu cel mai bun violonist din c├ó┼úi am avut prilejul s─â ascult vreodat─â".┬á

FOTO: Dorin Constanda 

Vadim Repin repetitii cu Orchestra din Sakt peterburg

Pasiunea cu care Vadim Repin interpreteaz─â, tehnica impecabil─â, lirismul sunetului s─âu ┼či sensibilitatea sa nuan┼úat─â l-au impus ├«n elita muzical─â a celor mai buni instrumenti┼čti ai lumii. N─âscut ├«n Siberia, ├«n anul 1971, Repin a c├ó┼čtigat, la doar 11 ani, medalia de aur la competi┼úia Wienawski ┼či a debutat ca solist ├«n recitaluri la Moscova ┼či Sankt Petersburg. La 17 ani, a devenit cel mai t├ón─âr c├ó┼čtig─âtor al Concursului Queen Elisabeth. De atunci, a concertat cu majoritatea celor mai mari orchestre ┼či dirijori din lume.

ÔÇ×Dup─â Isis, am lucrat concertul lui ┼×ostakovici pe care, bine├«n┼úeles, orchestra ├«l ┼čtia fiindc─â ├«l c├ónt─â din 1955 de c├ónd a f─âcut premiera cu David Oistrah. Totu┼či, e un concert dificil.

Av├óndu-l pe Vadim Repin a fost un mare avantaj, pentru c─â Vadim este, ├«n primul r├ónd, un fantastic violonist, ├«n al doilea r├ónd, are o preg─âtire foarte solid─â, e super clar. Cu el nu ai niciun fel de grij─â pe scen─â", ne-a povestit ┼čeful de orchestr─â.

ÔÇ×F─âr─â disciplin─â, nu po┼úi s─â ai libertateÔÇť

FOTO: Dorin Constanda 

Orchestra Filarmonicii din Sankt Petersburg repetitii

Christian Badea a vorbit ┼či despre ce ├«nseamn─â s─â lucrezi cu o orchestr─â cu tradi┼úie. Istoria Orchestrei Filarmonicii din Sankt Petersburg ├«ncepe ├«n anul 1931 ┼či timp de mai bine de dou─â decenii, activitatea ei a fost str├óns legat─â de Radio Leningrad. ├Än timpul celui de-al Doilea R─âzboi Mondial, Orchestra Simfonic─â a Radio Leningrad a fost singura orchestr─â care a r─âmas ├«n ora┼čul asediat. ├Än pofida faptului c─â ├«n prima ┼či cumplita iarn─â din timpul R─âzboiului, nu a mai putut c├ónta, prin eforturi aproape supra-omene┼čti, ├«n august 1942, sub bagheta lui K.Eliasberg, orchestra a interpretat la Leningrad premiera Simfoniei a ┼čaptea a lui ┼×ostakovici.

├Än zilele noastre, criticii sus┼úin c─â ÔÇ×interpretarea Orchestrei Filarmonice din Sankt Petersburg poate fi numit─â extrem de autentic─â: se pare c─â muzicienii au mo┼čtenit de la genera┼úia mai veche tradi┼úia clasic─â de interpretare orchestral─â tipic─â Simfoniei din LeningradÔÇť (Tianjin Daily, 2015). Orchestra a ├«nregistrat toate simfoniile lui Beethoven ┼či Schubert, Ceaikovsky ┼či Rachmaninov, Ravel ┼či Britten.

ÔÇ×Orice orchestr─â care are un nivel foarte ├«nalt are aceast─â m├óndrie. ┼×i are acest profesionalism, care nu e a┼ča din c├ónd ├«n c├ónd, e ├«n fiecare moment, a punctat Christian Badea.

ÔÇ×Trebuie s─â tragem la rame ├«n aceea┼či direc┼úieÔÇť

Meseria de dirijor este o meserie care e foarte complex─â, ne-a explicat conduc─âtorul orchestrei. ÔÇ×La un moment dat, trebuie s─â o reduci la ni┼čte lucruri care se ├«nt├ómpl─â ├«ntr-un fel foarte natural, dar ele nu sunt simple. Nu sunt simple. Un lucru pot s─â v─â spun, valabil, la toate orchestrele, la to┼úi muzicienii, peste tot: Nu te duce pe podium, dac─â nu e┼čti absolut sigur de ceea ce vrei, nu te duce pe podium, dac─â nu cuno┼čti partitura.

P├ón─â la urm─â, suntem to┼úi ├«n aceea┼či barc─â, deci trebuie s─â tragem la rame ├«n aceea┼či direc┼úie. Suntem to┼úi pe scen─â, trebuie s─â ne ┼čtim fiecare meseria. Meseria mea este s─â conduc anumite lucruri ┼či meseria lor este s─â contribuie.

Toţi, împreună, lucrăm alături unii de ceilalţi. Ceea ce e foarte important este să înţelegem ce înseamnă partitura, ce înseamnă compozitorul, acesta e numitorul comun.

FOTO: Dorin Constanda 

Artist Sank Peterburg repetand
Emo┼úia este posibil─â numai atunci c├ónd ai lucrat, c├ónd lucrurile sunt cum trebuie, c├ónd toat─â lumea se simte c─â se c├ónt─â clar ┼či lucrurile sunt ├«mpreun─â. Trebuie s─â ai disciplin─â, f─âr─â disciplin─â nu po┼úi s─â ai libertate, asta se ┼čtie.

La sf├ór┼čit, pe nimeni nu intereseaz─â cum ai lucrat. Trebuie s─â lucrezi ├«n func┼úie de situa┼úie ca, la sf├ór┼čit, s─â fie bineÔÇť, a conchis Christian Badea.

CRONIC─é

Coeziunea ├«ntregii simfonii dar ┼či a orchestrei a fost extraordinar─â

Christian Badea concert

Concertul pentru vioar─â a dus muzicienii Filarmonicii din Sankt Petersburg pe teritoriul care le-a adus celebritatea: ┼×ostakovici, ├«ntr-un concert a c─ârui premier─â a fost a lor, cu legendarii Oistrah ┼či Mravinsky. Asear─â am avut ├«n fa┼úa noastr─â un Vadim Repin ├«ntr-o mare form─â, care a cucerit publicul unei S─âli a Palatului plin─â p├ón─â la ultimele r├ónduri. Starul rus a redat foarte bine acea stare de ÔÇ×suprimare a sentimentelorÔÇŁ din prima parte, ├«n care reveren┼úa lui ┼×ostakovici c─âtre Elgar ┼či Concertul s─âu pentru violoncel este lipsit─â de emo┼úie, o muzic─â dezolant─â, compus─â ├«ntr-o perioad─â de paranoia ideologic─â ┼či de cenzur─â, imediat dup─â r─âzboi. A┼ča cum era previzibil, Repin a explodat ├«n Scherzo din partea a doua, ├«ns─â Badea a reu┼čit s─â intercaleze acompaniamentul orchestral cu o precizie remarcabil─â, ├«n ciuda unei orchestre cu sunet greu, pregnant, de la care nu te-ai fi putut a┼čtepta s─â fie agil─â. Frumuse┼úea a fost atins─â ├«n Passacaglia, unde toate calit─â┼úile falangei ruse au contat cel mai mult; Christian Badea a creat o atmosfer─â ├«nc─ârcat─â ┼či sumbr─â, din care solistica lui Repin r─âs─ârea ca un soare ie┼čind din cea┼úa m─ârilor. O ultim─â parte ├«n care Repin a accelerat ├«nc─â ┼či mai mult dec├ót ├«n Scherzo, de o virtuozitate fulgurant─â, ┼či publicul a fost arestat de muzica lui ┼×ostakovici, cea a unui concert pe care nu ├«ndr─âzne┼čte nimeni s─â-l abordeze pe scenele na┼úionale. Inutile cereri de encore, dup─â un concert epuizant cu patru p─âr┼úi, cu o ├«nc─ârc─âtur─â emo┼úional─â ├«ntunecoas─â, c─âreia nu-i putea succeda nimic.


Ce a urmat a r─âmas o afacere ├«ntre Christian Badea ┼či orchestra din Sankt Petersburg: Simfonia nr. 9 de Dvo┼Ö├ík. O prim─â parte, ├«n care Allegro a fost dirijat cu o vigoare neobi┼čnuit─â, dar cu un sim┼ú al rubato-ului ├«nc─â ┼či mai neobi┼čnuit: Christian Badea p─ârea s─â opreasc─â orchestra, ├«n imperceptibila pauz─â care urma, ├«nc─ârc├ónd de energie un nou atac. Largo din partea a doua a fost aproape de o deconstruc┼úie muzicologic─â, ├«n care toate instrumentele creau un fel de basorelief sonor s─âpat ad├ónc, ├«n acela┼či timp, orchestra r─âspunz├ónd instantaneu tuturor indica┼úiilor de diminuendo ┼či de expresivitate. Cea mai emo┼úionant─â parte a fost a treia, foarte vizual─â, ├«n care parc─â ai fi contemplat m─âre┼úia preeriei americane, pentru ca finalul simfoniei s─â fie p─âtruns de o urgen┼ú─â pe care Badea o poate crea din nimic. Coeziunea ├«ntregii simfonii dar ┼či a orchestrei a fost extraordinar─â. Cu o gestic─â dirijoral─â complet─â, foarte familar─â celor care au asistat la concertele sale din stagiunea Ateneului, echilibrul dintre rigoarea m├óinii drepte ┼či expresivitatea celei st├óngi a fost de o eficacitate uimitoare, Christian Badea a controlat fanatic tot discursul sonor, evit├ónd coregrafia, dar r─âm├ón├ónd mereu elegant, o epitom─â a profesionalismului. Muzicienii ru┼či au r─âspuns imediat la aceast─â provocare, respect├ónd indica┼úiile p├ón─â la cele mai am─ânu┼úite detalii.


Nu ┼čtiu cum a reu┼čit Christian Badea s─â-i catalizeze pe muzicienii din Sankt Petersburg ├«ntr-un timp a┼ča de scurt. De la o zi la alta aceast─â orchestr─â s-a transformat la fel de spectaculos precum cea din filmul lui Radu Mih─âileanu, Le concert. A fost, dac─â vre┼úi, ca ├«n basmele cu F─ât Frumos care duce o tav─â cu j─âratec ├«n mijlocul cailor ┼či cel mai neinteresant ├«l m─ân├ónc─â, pentru ca apoi s─â-i creasc─â aripi.


Poate c─â ve┼úi fi tenta┼úi s─â contesta┼úi afirma┼úia mea c─â a fost cel mai bun concert simfonic al bienalei Enescu compar├óndu-l cu cel de-al doilea concert al Filarmoncii din Oslo. ├Äl consider ├«ns─â mai bun dec├ót acela pentru c─â, dac─â Vasily Petrenko este directorul muzical al orchestrei norvegiene, cu o rela┼úie de lug─â durat─â cu ace┼čtia, Christian Badea a reu┼čit cu o singur─â repeti┼úie s─â ajung─â la acela┼či nivel de excelen┼ú─â artistic─â, la care adaug ┼či sunetul unic al unei orchestre de mare tradi┼úie, pe care Filarmonica din Sankt Petersburg se ├«nc─âp─â┼ú├óneaz─â s─â-l conserve. (Cronic─â de Alexandru P─âtra┼čcu)

Christian Badea a f─âcut dou─â acte din ÔÇ×ParsifalÔÇť la Ateneu

Christian Badea dirijând Parsifal

Christian Badea a condus orchestre de prim rang ale lumii, printre care se num─âr─â Royal Philharmonic ┼či BBC Symphony (Londra), Filarmonica din Sankt Petersburg, Filarmonica Ceh─â, Amsterdam Philharmonic, Orchestre Philharmonique de Radio France, Accademia di Santa Cecilia Orchestra (Roma), RAI Orchestra Montreal Symphony, Filarmonica din Tokio, Pittsburg Symphony (Torino). La Metropolitan Opera din New York a dirijat peste 160 de spectacole ├«ntr-un repertoriu vast ┼či variat.

├Än 2012, Christian Badea a devenit dirijorul principal al Filarmonicii "George Enescu" din Bucure┼čti ┼či, ├«n acela┼či an, a ├«nfiin┼úat Funda┼úia Rom├ón─â pentru Excelen┼ú─â ├«n Muzic─â, dedicat─â realizarii┬á unor proiecte artistice de cea mai ├«nalt─â valoare artistic─â internationala ┼či sus┼úinerii dezvolt─ârii artistice a celor mai talentati┬á tineri muzicieni din Rom├ónia ┼či din alte ┼ú─âri europene.

Imagine indisponibil─â

Printre proiectele realizate de Funda┼úie se num─âr─â Festivalul Interna┼úional de Muzic─â Sibiu-Hermannstadt din 2014, ÔÇ×Proiectul Parsifal la AteneuÔÇť, prezentat ├«n 2015 ┼či ├«n 2016 ┼či ciclul ÔÇ×Mari Concerte al Centenarului Rom├ónieiÔÇť, ├«n colaborare cu Filarmonica ÔÇ×George EnescuÔÇť, ├«n toamna anului 2018.

Dupa un succes r─âsun─âtor la debutul s─âu cu opera ÔÇ×Andrea ChenierÔÇť, la Teatro Colon din Buenos Aires, Christian Badea a fost imediat invitat s─â se re├«ntoarc─â ├«n 2019, pentru o nou─â montare a operei ÔÇ×TurandotÔÇť. Parteneriatul s─âu artistic cu Opera din Sydney, ├«nceput ├«n anul 2011, continu─â cu angajamente p├ón─â ├«n stagiunea┬á 2020- 2021.┬á

Citi┼úi ┼či:

INTERVIU Dirijorul Christian Badea: Festivalul George Enescu rivalizeaz─â cu Festivalurile de la Salzburg ┼či Lucerna, ├«n multe privin┼úe fiind chiar mai bun

Cronic─â de Alexandru P─âtra┼čcu: Vara indian─â a lui Christian Badea la Festivalul Enescu.



Ultima or─â

adevarul de weekend jpeg anunt adevarul jpeg

Cele mai citite