Despre Viorica Dăncilă a devenit de notorietate, încă de la numirea în funcţia de prim-ministru, că înainte de a deveni europarlamentar a fost inginer la Petrom în Videle. Tot acolo a lucrat şi soţul său, Cristinel Dăncilă, care a devenit apoi director Petrom în Piteşti, responsabil pe operaţiunile din cinci judeţe.

Un parcurs de carieră la fel ca oricare altul, dar care capătă o relevanţă maximă acum, când decizii cu miză de peste 10 miliarde de euro pentru bugetul de stat ajung pe masa guvernului.

Pe de o parte, concesionarii offshore fac lobby pentru ca forma legii offshore adoptată în final să fie modificată în favoarea lor prin OUG. Pe de altă parte, Ministerul Finanţelor a pus în dezbatere publică o Hotărâre de Guvern care plafonează preţul gazului la 55 lei / MWh pentru următorii trei ani, măsură care va afecta şi mai grav veniturile Petrom.

Asta face ca Viorica Dăncilă să se se apropie de postura unui conflict major de interese din punct de vedere moral şi politic (nu şi penal, întrucât legea exceptează în mod expres adoptarea de acte normative).

Oricare cetăţean îşi poate pune întrebarea legitimă: Cui îi va fi loial prim-ministrul ţării?

Viorica Dăncilă a lucrat la Petrom ca inginer de producţie între 1988 şi 2009. Din 1989 până în 1996 a fost şi profesoară la Liceul Industrial din Videle. În 1996 s-a înscris în PSD ca simplu membru, apoi a avansat în partid, ocupând între timp funcţii de consilier orăşenesc respectiv judeţean. În 2009, Viorica Dăncilă este aleasă europarlamentar pe listele PSD şi realeasă apoi în 2014.

În 2008, ultimul an de muncă la Petrom, Viorica Dăncilă a încasat 24.000 de lei, adică 2.000 de lei net pe lună. Soţul ei, Cristinel Dăncilă, a încasat 102.000 de lei, adică 8.500 de lei net pe lună (aproape 2.000 de euro).

În 2009, anul în care Viorica Dăncilă a devenit Europarlamentar, Cristinel Dăncilă a fost şi el avansat pe postul pe care îl ocupă şi azi la Petrom, pentru un salariu aproape dublu: 195.000 de lei pe an. Între timp, salariul i-a fost mărit substanţial aproape an de an, ajungând astfel la 436.162 de lei în 2016 – adică puţin sub 8.000 de euro pe lună. În 2017, venitul lui Cristinel Dăncilă a coborât la 343.554 lei, adică 6.000 de euro net pe lună.

Situaţii de acest tip sunt inevitabile în politică – mai devreme sau mai târziu oricare persoană cu funcţie înaltă în stat va fi în postura de a lua decizii care o afectează şi personal sau familial – aşa că nu este cazul pentru vreun proces de intenţie. Este o dilemă pe care un politician de bună-credinţă o va rezolva în interesul cetăţenilor.

Totuşi, acest gen de probleme ar fi bine-venit să fie tratate cu transparenţă maximă din partea decidenţilor politici, cu un plus de explicaţii faţă de situaţiile obişnuite.

În cazul Petrom, companie listată la bursă şi cu o participaţie a statului de 20%, obligaţia de transparenţă este cel puţin la fel de mare – cu atât mai mult cu cât într-o altă situaţie de notorietate proprietarul OMV a găsit de cuviinţă să-i plătească un salariu de 7.000 de euro pe lună soţiei şefului SIE.

Dincolo de încriminarea penală, rezervată aşa cum este firesc doar pentru cazuri extreme, se simte nevoia şi a unei reglementări administrative de transparenţă: Petrom şi alte astfel de companii să publice toate angajamentele directe şi indirecte care depăşesc substanţial salariul mediu din companie (în cazul Petrom – aproximativ 5.500 de lei net/lună).

Realist vorbind, cel puţin din punctul de vedere al percepţiei publice, în acest caz situaţia mai mult încurcă Petrom decât o ajută. Dar să le vedem şi pe celelalte!

Toate articolele despre legea offshore:

  1. Sună-ţi deputatul şi întreabă-l dacă are de gând să renunţe la cele 10 miliarde de euro din Marea Neagră!
  2. Dragnea, să nu îndrăzneşti să dai gazele din Marea Neagră de pomană ca să scapi tu de puşcărie!
  3. Care este cantitatea de petrol şi gaze de sub Marea Neagră?
  4. Rugăminte către mass-media: nu rataţi subiectul gazelor din Marea Neagră!
  5. Cine şi cum serveşte propagandei ruse în jaful gazelor de la Marea Neagră
  6. Prima victorie a cetăţenilor în faţa încercării de jaf al gazelor din Marea Neagră
  7. Unde este urgenţa în cedarea gazelor pe nimic?
  8. Poate fi gazul din Marea Neagră folosit „pentru economia României”?
  9. Ce înseamnă securitate energetică pentru naţiunile cu minte în cap
  10. Statul român n-a calculat niciodată câţi bani ar putea să ia din petrol şi gaze. I-a lăsat pe experţii petroliştilor să calculeze pentru el!
  11. Stimaţi deputaţi ai României, nu furaţi de la copii!
  12. Petiţie şi protest împotriva cedării gazelor pe mărunţiş
  13. Cine a scris ACEASTĂ sesizare la Curtea Constituţională?
  14. Ţi-ai sunat deputatul şi ai adus măcar un milion de euro la bugetul public – felicitări!
  15. Deci, cum a rămas cu gazele… Şi de unde şi-a luat Dragnea grilă?
  16. Căutaţi corupţie şi trădare? Luaţi la puricat jaful gazelor din Marea Neagră!
  17. Pleacă sau nu câinele de la măcelărie?
  18. Cum funcţionează deductibilitatea în noua lege offshore
  19. Cine, cum şi de ce a votat în Parlament pe legea offshore
  20. Domnule preşedinte Iohannis, când ne vorbiţi şi despre gazele din Marea Neagră?
  21. Consultanţă gratis pentru concesionarii de la Marea Neagră: Luaţi ce vi s-a dat şi spuneţi „bogdaproste”
  22. Viorica Dăncilă – conflict de interese în scandalul gazelor. Soţul încasează 8.000 de euro pe lună de la Petrom
  23. Dragnea a rezolvat-o cu gazele, dar a uitat petrolul!
  24. Cum să obţii maximum de pe urma petrolului şi gazelor dar să nu ajungi ca Venezuela