Imagini cu diplomatul rus declarat persona non grata în România. Iulian Chifu, despre reacţia lui Valeri Kuzmin: „M-aş fi aşteptat la scuze” VIDEO

Imagini cu diplomatul rus declarat persona non grata în România. Iulian Chifu, despre reacţia lui Valeri Kuzmin: „M-aş fi aşteptat la scuze” VIDEO

Ambasada Rusiei la Bucureşti FOTO Inquam Photos/ Adriana Neagoe

România l-a declarat luni persona non grata pe adjunctul ataşatului militar rus la Bucureşti. Surse din proximitatea MAE au explicat decizia prin faptul că persoana respectivă desfăşura „activităţi de spionaj”. La câteva zile de la anunţ, „diplomatul” expulzat poate fi văzut într-un filmuleţ apărut pe internet atât în cadru oficial, cât şi neoficial.

Ştiri pe aceeaşi temă

Aleksei Grişaev, adjunctul ataşatului militar rus la Bucureşti, a fost expulzat din România. Decizia a fost comunicată ambasadorului rus la Bucureşti, convocat luni la sediul Ministerului de Externe.

„Ministerul Afacerilor Externe informează că autorităţile române au decis declararea persona non grata pe teritoriul României a domnului Alexey Grishaev, adjunct al ataşatului militar în cadrul Ambasadei Federaţiei Ruse la Bucureşti, având în vedere că activităţile şi acţiunile sale contravin prevederilor Convenţiei de la Viena privind relaţiile diplomatice din 1961. Aceste elemente au fost comunicate părţii ruse astăzi, 26 aprilie 2021, cu prilejul convocării la sediul MAE, din dispoziţia ministrului Bogdan Aurescu, a ambasadorului Federaţiei Ruse la Bucureşti, domnul Valery Kuzmin”, se arată într-un comunicat al MAE.

La câteva zile după decizie, un filmuleţ apărut pe Facebook îl prezintă pe Grişaev atât în ipostaze oficiale, alături de ambasadorul Kuzmin, cât şi în cadru neoficial.

Filmuleţul plasează expulzarea ofialului rus în contextul scandalurilor diplomatice dintre Moscova şi mai multe state din centrul şi estul Europei.

Iulian Chifu: Rusia „trebuie să se uite în oglindă şi să-şi vadă abuzurile”

În opinia fostului consilier prezidenţial pentru afaceri strategice, securitate şi politică externă Iulian Chifu, decizia MAE cu privire la expulzarea adjunctului ataşatului militar rus este „una naturală”.

„Marchează două lucruri: în primul rând o exasperare a României şi a altor state europene faţă de abuzul Rusiei în ceea ce priveşte acoperirea diplomatică pentru spionaj, iar în doilea rând că au existat anterior nenumărate cazuri care s-au rezolvat în spatele uşilor închise şi a fost nevoie de o acţiune cu expunere publică pentru a descuraja Rusia în a face acest tip de activităţi”.

Potrivit lui Iulian Chifu, răspunsul Rusiei se va înscrie într-o „chestiune clasică, aceea a retorsiunii”.

Dar, subliniază fostul consilier prezidenţial, o astfel de măsură „ridică două semne de întrebare”. Un prim aspect este că „retorsiunea nu se justifică”, deoarece ataşatul adjunctului militar rus „a făcut activitate de spionaj şi atunci este o responsabilitate a ambasadorului (Kuzmin), pentru că acest lucru s-a făcut în subordinea sa”. Un al doilea aspect este că însăşi „ideea de a face caz de retorsiuni este un abuz şi un lucru inacceptabil, în condiţiile în care ce poate fi mai neprietenos decât abuzul de imunitate diplomatică”, precum în cazul otrăvirii lui Serghei Skripal în teritoriul britanic, ingerinţelor în alegeri sau uciderii unor ceceni în state europene.

„Când spui că ai un stat neprietenos trebuie să te uiţi la acţiunile ce determină aceste reacţii. Rusia trebuie să se uite în oglindă şi să vadă care sunt abuzurile sale”, afirmă Iulian Chifu.

„Sunt reacţii la acţiunile sale în afara comportamentului diplomatic”, insistă analistul.

Iulian Chifu, în prezent profesor la SNSPA, specializat în analiza de conflict, şi preşedinte al Centrului de Prevenire a Conflictelor Early Warning Bucureşti, atrage atenţia că declaraţiile făcute de ambasadorul Valeri Kuzmin în cazul expulzării lui Grişaev sunt nepotrivite: „După ce a fost anunţată expulzarea, am avut reacţii de la MAE rus şi de la ambasador. Este o reacţie complet nepotrivită, în condiţiile în care Kuzmin poartă responsabilitatea. M-aş fi aşteptat la scuze, pentru că un membru al staffului diplomatic a făcut spionaj în România. Nu este uzual ca ambasadorul sa reacţioneze astfel”.

„Ca urmare a reacţiei ulterioare de nemulţumire a apărut un filmuleţ. Arată că statul roman deţine toate probele că persoana respectivă a făcut spionaj în Romania. Nu este o escaladare, ci pui şi proba”, a precizat Iulian Chifu.

Scandal diplomatic între Praga şi Moscova

La mijlocul lui aprilie, Praga a expulzat 18 diplomaţi ruşi în cadrul anchetei sale referitoare la explozia produsă în toamna anului 2014 la un depozit de muniţii de lângă oraşul Vrbetice.

„Există o bănuială bine întemeiată cu privire la implicarea unor ofiţeri ai serviciului de informaţii rus GRU, Unitatea 29155, în explozia de la depozitul de muniţii din zona Vrbetice”, a declarat premierul ceh Andrej Babiš înainte de a anunţa expulzarea diplomaţilor ruşi.

Rusia a declarat persona non grata 20 de diplomaţi cehi.

Patru ţări europene s-au solidarizat imediat cu Cehia, expulzând la rândul lor diplomaţi ruşi. Este vorba de Slovacia, Estonia, Letonia şi Lituania.

Persoanele care fac obiectul acestor expulzări au folosit acoperirea diplomatică pentru a se deda unor activităţi de spionaj, a precizat şeful diplomaţiei lituaniene Gabrielius Landsbergis.

„În UE ar trebui să fie mai puţini spioni ruşi sub acoperire. Colegii noştri cehi au făcut lumină cu privire la activităţile fără precedent” ale spionilor ruşi, a insistat Landsbergis într-un comunicat.

Luni, ţările din Grupul de la Vişegrad s-au solidarizat cu Cehia în scandalul diplomatic cu Rusia. „Condamnăm încă un act deplorabil de agresiune şi încălcare a dreptului internaţional comis de Rusia pe teritoriul european”, au scris premierii Poloniei, Slovaciei şi Ungariei.

Spion sub acoperire

Conform unor surse din proximitatea MAE, Aleksei Grişaev desfăşura activităţi de spionaj sub acreditare diplomatică.

Grişaev ar fi spion GRU şi avea misiunea să recruteze cetăţeni români care să îl sprijine în colectarea de informaţii din interiorul Guvernului României. Este vorba de informaţii ce ţin în principal de politica externă a României, de armată şi de sistemul naţional de securitate energetică.

Ambasadorul Valeri Kuzmin la un eveniment oficial împreună cu fostul adjunct al ataşatului militar rus la Bucureşti FOTO Facebook

Grişaev a fost interesat, de exemplu, să obţină informaţii legate de activitatea forţelor NATO, dar şi despre interesele aliaţilor României, în principal SUA şi state europene. Însă activităţile şi acţiunile sale nu au avut succes.

Valeri Kuzmin a catalogat decizia expulzării drept un gest „neprietenos”, precizând că Moscova poate lua o măsură similară. Comentariul său se încadrează în linia formulată de Moscova în cazul recentelor expulzări de diplomaţi ruşi. De altfel, Moscova a anunţat miercuri că pregăteşte o listă cu „ţări neprietenoase”. Potrivit semioficiosului Izvestia, citat de Agerpres, peste zece ţări s-ar putea regăsi pe această listă, între care Statele Unite, Polonia, Cehia, Lituania, Letonia, Estonia, precum şi Marea Britanie, Ucraina sau Australia.

Contact al lui Aleksei Grişaev cu un cetăţean român FOTO Facebook

Săptămâna trecută, Valeri Kuzmin a transmis o ameninţare voalată, insinuând că România ar trebui să fie îngrijorată dacă s-ar implica într-o „aventură militară” alături de NATO.

Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, i-a răspuns ambasadorului rus că „orice ameninţare la adresa României este o ameninţare la adresa NATO”.

„Faptul că România face parte din această alianţă este o garanţie pentru securitatea României şi a cetăţenilor săi, fără niciun fel de dubiu, de aceea am şi spus că nu există niciun fel de pericol pentru România şi pentru cetăţenii ei în cursul acestei crize care a avut loc zilele trecute (mişcările de trupe ruse la graniţele Ucrainei - n.r.). Dar trebuie să fim foarte clari aici: orice ameninţare la adresa României este de fapt o ameninţare la adresa NATO şi luăm în serios aceste aspecte", a declarat ministrul Bogdan Aurescu duminică seară la Antena 3.

Bellingcat: Explozia din Cehia, o operaţiune de sabotaj a GRU

O nouă investigaţie a jurnaliştilor de la Bellingcat arată că GRU a fost implicat pe deplin în explozia de la Vrbetice.

Bellingcat a publicat luni o investigaţie care arată că exploziile de la Vrbetice au făcut parte dintr-o operaţiune extinsă a GRU întreprinsă în scopul de a perturba capacităţile Ucrainei de a procura arme şi muniţii necesare apărării sale în războiul cu separatiştii pro-ruşi din Donbas, sprijiniţi de Rusia.

Operaţiunea a fost efectuată de Unitatea 29155, responsabilă de subversiuni şi sabotaj. Membri ai acestei unităţi au fost implicaţi în mai multe misiuni conexe, printre care explozia din Cehia, tentativa de asasinare a lui omului de afaceri bulgar Emilian Ghebrev şi cel puţin încă o explozie la un depozit de muniţii din Bulgaria, la jumătatea anului 2015. Emilian Ghebrev deţine compania EMCO, care a avut un rol important în înarmarea Ucrainei în 2014 şi la începutul lui 2015.

Agenţii GRU implicaţi în misiunile de sabotaj din Cehia şi Bulgaria FOTO Bellingcat

Pe 28 aprilie 2014, Emilian Ghebrev a fost vizat la Sofia de o tentativă de otrăvire cu un agent neurochimic din gama Noviciok, folosit patru ani mai târziu la Salisbury, în Marea Britanie, împotriva fostului spion dublu Serghei Skripal. Cele două operaţiuni nu au avut efectul aşteptat de ruşi.

Autorităţile de la Sofia investighează la rândul lor o posibilă implicare a Rusiei în explozii ale unor depozite de arme şi muniţii din Bulgaria. Dintr-o serie de explozii petrecute în ultimul deceniu s-a constat că patru dintre ele prezintă similitudini. Declanşarea exploziilor s-a făcut în siguranţă, de la distanţă. Produsele distruse în aceste explozii erau destinate exportului în Georgia şi Ucraina. S-a stabilit că şase cetăţeni ruşi suspectaţi de producerea acestor explozii se aflau în Bulgaria în perioada incidentelor. Purtătoarea de cuvânt a procurorului general al Bulgariei, Siika Mileva, a spus că s-a descoperit că cele patru incidente ar avea legătură şi cu încercarea de otrăvire a lui Emilian Gebrev.

Josep Borrell: Rusia să „înceteze provocările”

Înaltul Reprezentant pentru Afaceri Externe al Uniunii Europene (UE), Josep Borrell, a declarat miercuri că UE trebuie să se pregătească pentru o „perioadă dificilă” în relaţiile cu Rusia, care a ales „în mod deliberat” să crească tensiunile cu Occidentul.

„Relaţiile noastre cu Rusia continuă să se degradeze şi sunt la cel mai scăzut nivel. Din nefericire, nu putem exclude că această tendinţă negativă va continua şi va ajunge la niveluri de deteriorare chiar şi mai periculoase”, a spus şeful diplomaţiei europene în faţa eurodeputaţilor reuniţi în sesiune plenară la Bruxelles.

„Autorităţile ruse par să aleagă în mod deliberat să crească tensiunile cu Occidentul”, a insistat el, potrivit lorientlejour.com, care preia AFP.

Potrivit lui Borrell, desfăşurările de militari şi echipamente la graniţa cu Ucraina, soarta opozantului Aleksei Navalnîi şi criza diplomatică cu Cehia constituie trei motive de îngrijorare.

Şeful diplomaţiei europene a îndemnat Rusia să „înceteze provocările”.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările