Semne de viaţă din partea diplomaţiei la Bucureşti

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
Proteste la Minsk
Proteste la Minsk

România ia poziţie oficial, prin preşedintele Iohannis şi ministrul de Externe Aurescu, împotriva represiunii la care este supusă opoziţia de la Minsk şi cere sancţionarea Moscovei în cazul Navalnîi.

Surprinzător început de săptămână pentru politica externă a României, care ne-a obişnuit cu multă timiditate şi care, ani buni, a absentat de pe scena evoluţiilor regionale. Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, alături de omologii săi din Lituania şi Polonia, o scrisoare deschisă în care promite sprijin poporului din Belarus pentru reforme democratice şi economice. Asta, la nici două săptămâni după ce, într-un răspuns pentru Deutsche Welle, şeful statului aprecia că „dacă există 27 de opinii separate despre situaţia din Belarus, nici una dintre ele nu va fi foarte convingătoare. Până acum abordările au fost comune şi vor rămâne comune”.

Tot atunci, preşedintele a omis să spună dacă, asemeni conducerii de la Varşovia, o va invita la Bucureşti pe Svetlana Tihanovskaia, cea care a candidat, în Belarus, împotriva lui Alexandr Lukaşenko, la funcţia supremă de la Minsk.

Aflat la Bruxelles la reuniunea şefilor diplomaţiilor UE dinaintea summitului programat pentru 24 şi 25 septembrie, ministrul român de Externe Bogdan Aurescu s-a întâlnit cu Tihanovskaia, căreia i-a transmis „aprecierea pentru curajul cetăţenilor din Belarus şi al reprezentanţilor opoziţiei, care luptă în continuare pentru drepturile lor, în ciuda eforturilor regimului de a reprima aceste evoluţii”. 

România, a mai comunicat Aurescu, susţine adoptarea de sancţiuni, cât mai curând posibil. Discuţiile din Consiliul Afacerilor Externe au fost, însă, complicate şi s-au blocat, în condiţiile în care este nevoie de unanimitate pentru a impune măsuri disciplinare pentru încălcarea drepturilor omului. S-a opus Ciprul, care doreşte şi sancţionarea Turciei, pentru ameninţările la adresa Greciei, în Mediterana de Răsărit. Frustrat, reprezentantul Letoniei a apreciat că sancţiunile au fost luate ostatice. E posibil ca România să fie mai puţin vizibilă în acest diferend pentru a-şi păstra un spaţiu de expectativă sau chiar de curierat între părţi, sugerează unii observatori diplomatici.

Ulterior, Aurescu s-a alăturat şi unui grup de cinci ţări, majoritatea din estul Uniunii Europene, care susţin că Moscova trebuie sancţionată, în cazul în care nu va colabora în vederea elucidării condiţiilor în care a fost otrăvit Alexei Navalnîi, principalul opozant politic al liderului de la Kremlin Vladimir Putin

În ceafa Poloniei

Asistăm la „o schimbare în bine şi o dinamizare a politicii externe româneşti”, este de părere sociologul şi analistul de politică externă Claudiu Degeratu. „Ne implicăm mai mult pe tema abuzurilor împotriva democraţiei din Belarus pentru ca să putem să gestionăm rezultatele viitoarelor alegeri din Moldova şi este bine că ne pregătim din vreme.” 

Fostul europarlamentar Cristian Preda, decanul Facultăţii de Ştiinţe Politice de la Universitatea din Bucureşti, vorbeşte despre o surpriză din partea lui Klaus Iohannis şi a ministrului său de externe, despre care spune că „joacă şi rolul de consilier prezidenţial, fiindcă nimeni nu i-a luat locul la Cotroceni după ce a plecat la Ministerul de Externe”. 

Polonia a fost, în ultimii ani, vioara întâi, uneori singură, în semnalarea derapajelor şi deficitelor democratice din spaţiul ex-sovietic rămas în sfera Moscovei. „Polonia a fost răsplătită, tocmai de aceea, mult mai generos de Statele Unite decât oricare alt stat european”, comentează Preda, care observă, dintr-o dată, o „locvacitate” românească, din dorinţa de a nu pierde trenul în faţa Poloniei. Iar Degeratu remarcă un „tandem cu polonezii” şi consideră că este bine că dăm semnale ferme spre Rusia.

De ani buni, la Bucureşti a fost secetă în zona acţiunilor diplomatice. România a trecut pe lângă evenimentele aflate în derulare, iar reacţia a fost aproape mereu chiar mai lentă decât cea a fostului Înalt Reprezentant pentru Afaceri Externe, Federica Mogherini, cea prinsă mereu în deplasări uluitoare când ceva se întâmpla. Cu atât mai mult surprinde prezenţa României pe lista celor ce au iniţiat apelul la urgentarea demersurilor punitive în cazul Navalnîi.

România, piaţă emergentă

 „Ar fi mai bine ca România să îşi facă un obicei din a semnala din timp derapajele de la democraţie şi să lanseze mai multe iniţiative în zona vecinătăţii estice europene. Împreuna cu Polonia şi ţările baltice ar fi chiar foarte bine”, consideră sociologul Claudiu Degeratu. „Acţiunile de politică externă la care asistăm indică, în esenţă, cum ar trebui să arate politica externă a României - mai vocală, mai aplicată, mai activă”, comentează şi analistul politic Radu Magdin.

„Bucureştiul”, completează şi profesorul universitar Cristian Preda, „a înţeles, după (re)venirea lui Aurescu la Externe, că implicarea în Vecinătatea Estică nu poate fi rezumată la poziţii clare referitoare la Moldova, ci necesită acţiune privind toate celelalte cinci ţări care alcătuiesc, în configuraţia UE, Vecinătatea Estică”.

Probabil că tocmai provincializarea politicii româneşti din ultimii ani face ca gesturi diplomatice tranşante ale României să nu aibă mari ecouri în ţară, cu excepţia unor publicaţii online care au de transmis mesajele Moscovei şi nu au întârziat să o facă.

„Reuşim să marcăm, cel puţin din punct de vedere al percepţiei publice, o preocupare sănătoasă pentru ceea ce se întâmplă dincolo de propria noastră grădină”, constată Radu Magdin, care, însă consideră „că lipseşte o viziune de politică externă pe componenta de diplomaţie economică, care să ia în considerare efectele crizei care se prefigurează”. Ar fi nevoie, spune Magdin, de dezvoltarea de parteneriate comerciale, cooperare economică, atragerea investitorilor şi a inovaţiei, de „plasarea României pe harta destinaţiilor cheie pentru mari puteri economice, respectiv ca hub regional de exporturi”.

Păstrând contextul economic, aceeaşi primă zi a acestei săptămâni, plină de mesaje diplomatice, ar fi o oportunitate nouă, în condiţiile în care România a primit statut de piaţă emergentă. Noua clasificare bursieră a României este o ocazie de capitalizare suplimentară, de atragere a investiţiilor şi de listare a unor noi actori bursieri. De a se face văzută în circuitul banilor din marile economii.

Şi mai sunt câteva domenii în care România ar putea deveni chiar trendsetter, în opinia lui Claudiu Degeratu: securitatea Mării Negre, dezvoltarea societăţii civile, securitate cibernetică şi energetică, protecţia graniţelor, lupta împotriva criminalităţii transfrontaliere.

Cristian Ştefănescu - Deutsche Welle

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite