Scutul de la Deveselu, punctul fierbinte al întâlnirii Biden-Putin

Scutul de la Deveselu va fi unul dintre subiectele de discuţie între Joe Biden şi Vladimir Putin FOTO U.S. Navy photo by Lt. Amy Forsythe/Released

În cadrul summitului din Elveţia, unde preşedintele SUA, Joe Biden, se va întâlni cu liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, acesta din urmă va aduce în discuţie Scutul de la Deveselu, despre care susţine că are un potenţial ofensiv, periculos pentru Moscova. Asta în timp ce, în Marea Neagră, NATO va avea desfăşurat un mic arsenal format din nave de luptă

Preşedintele SUA, Joe Biden, se va întâlni mâine, în Elveţia, cu omologul său rus, Vladimir Putin, iar liderul de la Kremlin va aduce în discuţie şi problema Scutului de la Deveselu, care îi irită de multă vreme pe ruşi. Conform şefului diplomaţiei de la Moscova, Serghei Lavrov, la întâlnirea dintre Putin şi Biden, care va avea loc la Geneva, într-o vilă situată pe malul lacului cu acelaşi nume, partea rusă va aduce în discuţie problema unui moratoriu privind desfăşurarea de rachete cu rază medie şi scurtă de acţiune în Europa, precum şi în alte regiuni ale lumii.

Astfel, în discuţie vor intra Scutul de la Deveselu, dar şi sistemul similar care este acum în curs de instalare în Polonia, ambele bazate pe lansatoare MK-41.

„Având în vedere lipsa de încredere (dintre SUA şi Federaţia Rusă - n.r.), noi propunem măsuri pentru a verifica acest tip de moratoriu. Vă invităm să vizitaţi Kaliningradul pentru a vedea rachetele Iskander, iar în schimb, experţii noştri să aibă ocazia să viziteze bazele americane din România şi Polonia”, a declarat Lavrov.

Vă invităm să vizitaţi Kaliningradul pentru a vedea rachetele Iskander, iar în schimb, experţii noştri să aibă ocazia să viziteze bazele americane din România şi Polonia. Serghei Lavrov ministrul rus de Externe

Sistemul antibalistic de la Deveselu, despre care partea americană a comunicat că este pur defensiv, a iritat tot timpul Moscova, care susţine că poate fi folosit în scopuri ofensive. „Când Polonia şi România au devenit state membre NATO, americanii le-au convins uşor să găzduiască sisteme de apărare antirachetă pe teritoriul lor. Dar lansatoarele acestor sisteme pot fi folosite pentru a ataca până în centrul Rusiei, inclusiv în Moscova. Doar 15 minute le-ar lua rachetelor să ajungă în Moscova”, a declarat recent Vladimir Putin.

Supărat că nu a fost invitat la Deveselu

De altfel, Valery Kuzmin, ambasadorul Federaţiei Ruse în România, a abordat, în urmă cu câteva zile, problema relaţiilor dintre aliaţi şi Federaţia Rusă şi a dat ca exemplu baza militară de la Deveselu, unde americanii nu i-au invitat niciodată pe ruşi, în pofida faptului că ambasadorii altor state în ţara noastră au fost invitaţi. „Noi nu am vizitat niciodată Deveselu. Nu am fost invitaţi. În mandatul meu, relativ lung, am auzit de la alţi colegi că ei au fost invitaţi să viziteze baza de la Deveselu. Noi (ruşii - n.r.) nu am fost niciodată invitaţi”, a precizat Kuzmin referindu-se la o vizită pe care ambasadorii NATO au realizat-o în Baza Deveselu în luna noiembrie a anului 2019. Ambasadorul rus a mai transmis că Moscova consideră manevrele militare ale aliaţilor, de la graniţa sa, ca fiind „provocatoare” şi apreciază că acestea „pun în pericol” situaţia de securitate de la Marea Neagră.

Arsenalul adus de NATO în Marea Neagră 

În tot acest timp, chiar pe perioada summitului ruso-american, NATO a trimis la Marea Neagră, o zonă fierbinte după anul 2014, când Crimeea a fost anexată la Rusia, trei nave de luptă. Este vorba de distrugătorul american USS Laboon (DDG-58), distrugătorul britanic HMS Defender (D-36) şi fregata olandeză HNLMS Evertsen (F-805).

USS Laboon (DDG-58) este un distrugător din clasa Arleigh Burke şi are o putere de foc apreciabilă. Concret, nava, care este deservită de 33 de ofiţeri şi peste 210 marinari, dispune de două platforme, care pot lansa inclusiv devastatoarele rachete de croazieră Tomahawk, cu o bătaie de până la 2.500 de kilometri. Platformele mai pot lansa vectorii antiaerieni RIM-156 SM-2 sau de luptă împotriva submarinelor RUM-139 VL-ASROC. USS Laboon dispune şi de lansatoare de rachete anti-navă Harpoon, 2 tunuri rapide robotizate Phalanx CIWS Block 1B, 2 tuburi de lansare a torpilelor, dar şi de un tun naval principal de 127 de milimetri şi de alte sisteme clasice de armament. Nava este dotată cu cinci sisteme radar, din care unul de control al focului, şi trei sonare. Distrugătorul, care mai are la bord două elicoptere SH-60 Sea Hawk, este propulsat de patru turbine care totalizează 100.000 de cai-putere şi poate naviga cu viteza maximă de 56 de kilometri pe oră.

HMS Defender şi HNLMS Evertsen

HMS Defender este un modern distrugător Type 45 care a intrat în dotarea Royal Navy în anul 2013. Are un echipaj format din 191 de ofiţeri şi marinari şi are în dotare platforme pentru lansarea a trei tipuri de rachete antiaeriene.

HMS Defender mai dispune de lansatoare de rachete anti-navă Harpoon, de 2 tunuri rapide robotizate Phalanx CIWS Block 1, de un tun principal naval BAE 4.5 inch Mk 8, dar şi de alte sisteme clasice de armament. Are în dotare mai multe radare şi sisteme electronice de luptă şi are un complex de comandă integrat furnizat de Raytheon. La bord are două elicoptere Lynx Wildcat, care pot lansa patru rachete anti-navă sau două torpile anti-submarin.

În fine, HNLMS Evertsen (F805) este o fregată din clasa „De Zeven Provinciën” care a intrat în dotarea Royal Netherlands Navy în anul 2005. Este deservită de 201 ofiţeri şi marinari, iar navigaţia se realizează cu ajutorul unor senzori şi radare Thales. Are o celulă pentru lansarea rachetelor anti-navă şi anti-submarin şi dispune de peste 60 de vectori antiaerieni. HNLMS Evertsen mai dispune şi de un tun principat naval Oto Melara 127 mm, de două lansatoare de torpile, dar şi de alte sisteme clasice de armament. În plus, HNLMS Evertsen este deservită şi de un elicopter NH-90.