Romii explică: 5 motive pentru care nu ne declarăm etnia

Romii explică: 5 motive pentru care nu ne declarăm etnia

Asumarea etniei rome diferă de la o comunitate la alta

Unii romi nu au de gând să-şi recunoască etnia nici la recensământul din toamna acestui an, arată o cercetare sociologică realizată în cinci localităţi din România.

Ştiri pe aceeaşi temă

Romilor le lipseşte mândria etnică: îşi ascund, din diferite motive, etnia la recensământ. Neasumarea etniei rome a devenit un fenomen atât de amplu încât s-a ajuns ca în România să fie înregistraţi oficial de peste două ori mai puţini romi (535.140) decât sunt în realitate (1,1 milioane), aşa cum reiese din datele culese de adevarul.ro.

De ce (nu) îşi declară romii etnia? adevarul.ro va prezintă, în exclusivitate, câteva convingeri ale unor etnici romi.

"Dacă un rom se declară rom la recensământ, automat i s-au închis toate uşile posibile de peste tot. De peste tot: spital, şcoală, asistenţă socială, absolut tot. Şi atuncea omul, chiar dacă-i negru ca tuciul, preferă să se declare că este de altă naţionalitate - român, ungur, mai ştiu eu ce... şi neamţ - dar să nu fie de etnie romă", spune o femeie romă din Petroşani.

Precizare: Datele prezentate în acest articol sunt luate dintr-o cercetare desfăşurată de Romani CRISS (Centrul Romilor pentru Intervenţie Socială şi Studii) în perioada martie-aprilie 2011. Cercetarea a fost de tip calitativ și s-a întemeiat pe metoda focus-grupului. În total, au fost realizate 7 focus-grupuri în 5 localități: Babadag (Tulcea), Botoșani (Botoşani), Homorod (Braşov), Sfântu Gheorghe (Covasna) și Petroșani (Hunedoara). În perioada următoare, se intenționează realizarea altor două focus-grupuri în judeţul Ilfov. Cercetarea s-a realizat cu sprijin financiar din partea Ambasadei Regatului Ţărilor de Jos.

1. Identitate de graniţă: confuzia etnică

În localitatea Babadag (jud.Tulcea), etnia este determinată de religie. Romii de aici, numiţi „horahane" pentru că sunt de confesiune musulmană, se consideră că aparţin mai degrabă minorităţii turce. Iată ce spune un bărbat de etnie romă din Babadag: "Turci, turci. Aşa zicem noi când vine să ne ia".

Romii din Babadag fac totuşi o distincţie între neamul lor şi etnia turcă. Despre ei înşişi spun că sunt, simplu, turci, în timp ce pe turci îi numesc "turci-turci". Iată alt dialog:

- Când vă întâlniţi cu romi care nu sunt horahane vă înţelegeţi?

- A, nu, nu, cu ăia nu. Mai rar aşa, mai rar câte ceva, dar nu toată... toate vorbele, nu.

- Cu turcii vă înţelegeţi mai bine?

- Ăştia turci-turci care este şi cu noi, limba se potriveşte.

2. Taxa pe cimitir

O parte dintre romii din Babadag aveau impresia că dacă se declară romi li se vor cere bani pentru cimitir. Cum au ajuns romii să creadă asta? Primăria a reabilitat cimitirul ortodox din localitate, dar nu a mai avut fonduri şi pentru cel musulman. Aşa că cimitirul musulman a fost reparat prin contribuţia unor familii horahane.

3."Oare nu-mi pregăteşte ceva?" 

Tentaţia de a ascunde etnia apare, în alte cazuri, atunci când romii nu înţeleg pentru ce le sunt cerute datele, sau, mai ales, atunci când se tem că poate vor păţi ceva.

"De ce îl interesează pe el de ce naţionalitate sunt eu? Nu sunt tot om ca el? Ce vrea să ştie? Oare nu-mi pregăteşte ceva?", a spus un bărbat din Petroşani.

"Am înţeles că pe buletin acuma scrie rom. Da, rom... Buletin care a fost eliberat anul ăsta. Scrie acolo rom, etnie: rom", se teme o femeie din Botoşani, în timp ce o altă femei de etnie romă, din Babadag, se întreabă "Unde mă duce? La poliţie, miliţie. Sau cere bani, cine ştie ce o să-mi facă".

Unii romi poartă cu ei frica deportării. Este cazul unui bărbat din Petroşani, care a spus că "există şi o teamă, cel puţin din ce mi-a povestit Papu (bunicul), chestia cu Bugul, care încet - încet ar trebui să dispară din temerile noastre. Vezi, nu mai zice că eşti ţigan, că te duc ăştia la Bug, nu se ştie niciodată ce se poate întâmpla".

În al Doilea Război Mondial, romii au căzut victimele politicii naziste de epurare etnică în toată Europa. În România, în 1942, regimul Antonescu a deportat aproximativ 25.000 de etnici romi în Transnistria. Bug este un râu din Transnistria care se varsă în Nipru.

4. Atenţie, se închid uşile!


Alţi etnici romi vorbesc de discriminare, cum e cazul unei femei din Petroşani:

"Dacă un rom se declară rom la recensământ, automat i s-au închis toate uşile posibile de peste tot. De peste tot: spital, şcoală, asistenţă socială, absolut tot. Şi atuncea omul, chiar dacă-i negru ca tuciul, preferă să se declare că este de altă naţionalitate - român, ungur, mai ştiu eu ce... şi neamţ - dar să nu fie de etnie romă".

"Nu ne declarăm romi ca s-avem intrare la un loc de muncă. Cum e soţul meu: lucra pe un şantier, acuma s-o desfiinţat, nu mai găseşte loc de muncă", a spus o altă femeie, din Botoşani. "Da, când spui cuvântul rom, deja apare fraudă, orice, orice răutate. Când spui rom, deja se gândeşte lumea la rău; la bine, niciodată", adaugă ea.

Eticheta negativă pusă tuturor membrilor etniei rome a fost semnalată şi în relaţia cu primăria din Babadag: "dacă-i vorba de romi, nu te bagă nimeni în seamă", şi "pe machidoni, pe turci, pe toţi îi respectă. Pe noi, nu".

Într-un sondaj naţional realizat în 2009 de Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminarii, 72% dintre români au spus că romii încalcă legile, 48% - că sunt o ruşine pentru România, 45% că se tem de ei când îi văd pe stradă, iar 20% cred că ar trebui să le fie interzis accesul în anumite magazine şi localuri.

5. "O să educăm copiii să nu mai intre în catalogarea de romi"

Experienţele negative ale părinţilor sunt un motiv suficient de puternic astfel încât alţi romi să-şi ascundă etnia.

"Acuma am un băieţel... clasa a VII-a. Începând de la grădiniţă, n-am vrut să îl integrez nici într-o... nicăieri unde are legătură cu romii, ca să nu fie şi el catalogat mai încolo la fel exact rom....", spune o mamă din Botoşani.

"O să educăm copiii aşa fel cât mai bine deci să nu mai intre în catalogarea de romi ca ei să nu mai trăiască ceea ce am trăit noi", a spus alta.

Iată ce face o mamă de etnie romă din acelaşi municipiu:

- "Deci copilul meu: diriginta nu l-o ştiut că este copil de rom până la prima şedinţă (...) în casă cu dânsul nu vorbesc ţigăneşte, vorbesc româneşte pentru a nu-i strica accentul (...) Deci copilul meu nu a fost catalogat ca rom, deocamdată. Deci l-am ferit. Și diriginta e mulţumită, şi, când mă vede, râde, pentru că nu crede că ... e copilul meu.

-Şi copilul tău ştie ce primeşte? Nu o să râdă comunitatea de el?

-Dar nu mă deranjează. Pentru că eu prea multe am trecut şi nu vreau să mai treacă şi el. Ce mi-o adus numele? Nu mi-o adus nimic... Şi-mi pare bine pentru copilul meu, pentru că copilul meu va ajunge mare, chiar dacă n-am ajuns eu.

-Şi crezi că nu o să mai fie numit ţigan?

-Nu ştiu. Nu cred, că dacă merge singur pe stradă şi intră undeva, nu".

Familia mixtă, o necunoscută


Sociologul Romani CRISS, Marius Wamsiedel, a spus că familiile mixte sunt o realitate pe care recensământul etnic din România o ignoră. Ce etnie are un copil cu mamă româncă şi tată de etnie romă, se întreabă el? Soluţia, spune Wamsiedel, e introducerea la recensământ a posibilităţii declarării apartenenţei la două etnii. Decizia aparţine Institutului Naţional de Statistică.

Potrivit sociologului, în alte cazuri, romii se identifică mai mult cu neamul decât cu etnia. În acest sens, Institutul Naţional de Statistică a aceptat codarea neamurilor la recensământ: dacă un rom se va declara căldărar sau ursar, rudar, vătraş, etc, el va fi contabilizat ca rom.

Nu-şi cunosc drepturile

Majoritatea participanţilor nu ştie avantajele asumării etniei rome, a remarcat Romani Criss.

Un asemenea avantaj e înfiinţarea posturilor de mediator sanitar sau şcolar. E nevoie de minimum 550 de romi într-o localitate ca acea localitate să beneficieze de un mediator sanitar pentru romi. Utilizarea limbii romani în administraţia locală, acolo unde romii reprezintă minimum 20% din populaţia localităţii, este un alt avantaj direct al declarării etniei. Un avantaj indirect e posibilitatea de a atrage programe şi proiecte adresate minorităţii rome din localitate.

"Afirmarea etniei este corelată cu încrederea pe care romii o au în autorităţile locale", a spus Wamsiedel.

Cum a evoluat numărul etnicilor romi din România, 1930 - 2002:

De ce nu-şi declară romii etnia: adevarul.ro vă prezintă rezultatul unei cercetări jurnalistice realizate la nivel naţional. "adevarul.ro" a vorbit cu actuali şi foşti experţi pe romi din Prefecturile României şi a aflat că, de fapt, numărul romilor este de minimum două ori mai mare, adică peste 1 milion.

Urmăreşte aici un reportaj multimedia din satul sibian Prislop, unde peste 95% dintre locuitori sunt romi dar niciunul nu şi-a declarat etnia la recensământul din 2002:

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: