Realitatea paralelă a unui criminal notoriu: „Eu cu inginerul Ursu discutam despre istoria artei. L-am lovit o singură dată cu piciorul în burtă“

Realitatea paralelă a unui criminal notoriu: „Eu cu inginerul Ursu discutam despre istoria artei. L-am lovit o singură dată cu piciorul în burtă“

Marian Clită

Marian Clită s-a dat în spectacol astăzi în procesul torţionarilor inginerului Gheorghe Ursu, decedat în noiembrie 1985 ca urmare a bătăilor din celula arestului. El a fost audiat ca martor şi a oferit o altă realitate decât cea prezentată de martori, de anchetatori şi faţă de propriile mărturii pe care le-a dat în anii ’90.

Ştiri pe aceeaşi temă

Curtea de Apel Bucureşti l-a audiat astăzi pe unul dintre martorii-cheie din dosarul torţionarilor inginerului Gheorghe Ursu, decedat în închisoare în 17 noiembrie 1985. Este vorba de deţinutul Marian Clită cel care împreună cu fostul său coleg de celulă, Gheorghe Radu, zis Gicuţă,  l-au bătut pe dizident până la moarte. Pentru această acuzaţie, Clită a fost condamnat după Revoluţie la 20 de ani de închisoare. După nouă ani de puşcărie, el a fost eliberat condiţionat din penitenciar. 
 
În prezent, Marian Clită este din nou în penitenciar, închis la Jilava, unde execută o condamnare de 14 ani primită în Danemarca. El a fost găsit vinovat pentru că a ucis-o brutal pe stewardesa Vera Vildmyren, o norvegiană în vârstă de 42 de ani, cu peste 20 de lovituri cu o bară de fier şi 38 de lovituri de cuţit, în cursul unei tentative de furt, la 1 martie 2010, într-o cameră a hotelului Radisson Blu (Copenhaga). „Am o condamnare la 14 ani la Malmo, pentru omor. Sunt criminal în serie acum, dupa uciderea lui Ursu”, a ridicat din umeri Clită. 
 
„Vreau o ciocolată neagră si un pachet de ţigări”
 
Marian Clită a venit astăzi în sala de judecată pentru a prezenta o altă realitate, decât cea care a reieşit din ani de anchete şi procese din cazul Gheorghe Ursu. Prima pretenţie a început din momentul în care a început procesul: „Cine din Ministerul Justiţiei îmi cumpără şi mie o ciocolată neagră şi un pachet de ţigări? Sunt varză, de la 5 sunt treaz, am glicemia sub 80”. A fost întrebarea care a uimit întreaga sală de judecată. Grefiera făcea prezenţa când a fost întreruptă de Clită.
 
Ucigaşul lui Gheorghe Ursu stătea singur în boxa arestaţilor, într-o rână, cu gluga de la hanorac trasă pe cap. 
Grefieră: Marian Clită
Marian Clită: Doamnă, fiţi amabilă...
Grefieră: Se spune prezent!
Marian Clită: Se spune absent. 
Judecătoare: Tigările nu reduc glicemia!
Marian Clita: Mie-mi reduc glicemia. Dacă nu-mi daţi ciocolată şi ţigari eu nu dau declaraţie în dosar. Trebuie să mă odihnesc puţin. Puteţi să-mi faceţi şi dosar de obstrucţionare a procesului, nu mă interesează.
Avocată: Am putea face rost de o ciocolată...
Judecatoare: Scoateţi-l pe martor din sală până audiem ceilalţi martori.
 
„Trebuie să facem un act de justitie corect!”
 
Inculpaţii din acest caz, maiorul în rezervă Marin Pîrvulescu şi colonelul în rezervă Vasile Hodiş, foşti ofiţeri ai Departamentului Securităţii Statului, acuzaţi de infracţiuni contra umanităţii s-au amuzat de această întâmplare. A urmat audierea unui alt martor, Cristian Martin, tot un fost arestat,  şi mai multe acte procesuale, tipice unui astfel de caz. Apoi a fost readus în sală Marian Clită şi a început audierea martorului. 
 
„Să înteleg că cineva dispune de o ciocolată neagră? Şi la urmărirea penală a avut solicitări, voia să fie mutat în Arestul Central, motiv pentru care nu a mai fost audiat”, a spus judecătoarea Mihaela Niţă. Gardienii de la Jilava au explicat că deţinuţii aduşi la procese  nu au voie sa primeasca bunuri la instanţă, doar la vizita în penitenciar.
 
Marian Clită (foto) a revenit în sală vizibil satisfăcut şi zâmbind. Cu un aer de superioritate, el a explicat întregii instanţe –judecătoare, procuror, avocaţi, justiţiabili– cum este acest caz. Totul a fost condimentat cu citate latine sau cu trimiteri către articolele unor legi uitate. El a spus că este în negocieri cu un trust de televiziune şi că nu vrea ca numele lui să fie alaturat de cel al Securităţii. „Trebuie să facem un act de justitie corect!”, şi-a arătat crezul.  
 
„Desecretizaţi dosarul! Aici sunt alte interese”
 
Probleme au apărut încă de la începutul pledoariei, când a fost pus să jure pe Biblie. „Eu sunt de mai multe confesiuni, am trecut la islamism, la baptism sunt şi crestin-ortodox. Pe ce trebuie sa jur? Toata viaţa am fost inculpat”, a explicat acesta.
 
Clită a ţinut în fata instantei o prelegere filozofica despre adevăr si valoarea jurământului dat în instanţă. Câteva minute ma târziu avea să explice şi de ce şi-a retractat mai multe declaraţii date de-a lungul timpului. 
 
Instanţa i-a oprit prelegerea ş l-a întrebat punctual ce s-a întâmplat în 1985 în zona Catanga a Arestului Miliţiei. „Mutarea mea a fost dispusă de Creangă sau Stănica (într-un alt dosar, foştii colonei Tudor Stănică şi Mihai Creangă au fost condamnaţi la câte 22 de ani de închisoare pentru rolul lor din acest caz -nr), sau un alt superior din Miliţie. Au crezut ca trebuie sa mă relaxez pe Catanga pentru ca era mai frig. Desecretizaţi dosarul! Aici sunt alte interese. Eu mi-am făcut pedeapsa, sunt sub altă condamnare acum”, a dat o notă de mister audierii. 
 
Clită a cerut voie judecătoarei sa dea declaraţiie de pe bancă, a arătatcă este suferind şi nu poate sta în picioare. Vorbeşte cu un aer superior, dă diverse detalii din legislaţia comunistă, dar şi din cea actuală. Nu a dus frazele până la capat, a sărit de la o idee la alta.
 
Procuror: De ce aţi fost mutat pe Catanga?
Marian Clită: Scrieţi acolo, plezir (plăcere- plaisir/franceză) vis-a-vis de geriatrie.
Judecătoare: Vreau un răspuns decent!
Marian Clită: Da’ ce, Ana Aslan nu este decentă. Nu este uşor cu mine doamnă!
 
Ce ştia despre Gheorghe Ursu
 
„Ştiam ca era cercetat de Securitate, chiar de la Gheorghe Ursu. Făcea parte din elita societatii, era prieten cu Ana Blandiana, cu Dan Beşliu. Era cercetat pentru ca a dat o scrisoare lui Dan Căpăţoiu care trebuia sa ajunga la Europa libera”, a spus Clită. El a enumerat o listă înteagă de redactori de la Europa Liberă, spunând că la unul dintre aceştia trebuia să ajungă scrisoarea: „Scrisoarea a ajuns sa fie vizualizată de Securitate, iar totul a luat o altă turnură”
 
În timpul audierii, Marian Clită a avut mai multe momente de grandomanie,  şi-a supradimensionat rolul pe care l-a avut în jocul Securităţii din acest caz.  „Creangă (Mihai Creangă, colonel de Miliţie) era prea mic în grad să ma instruiască pe mine. Vreţi să vă dau nume acum, vreti şi alti torţionari în penitenciar? V-aţi săturat de Vişinescu? Ce dracu’!”, s-a arătat revoltat Clită. 
 
Sărea brusc de la o idée la alta: „Atunci, Gheorghe Ursu nici el nu ştia pe ce planeta este”, „Ursu nici nu ştia cine-l anchetează, Securitatea nu se prezintă cand te audiază. El era deferit IGP-ului, cazul lui era trecut la Miliţie”, „Eu aş fi fost bucuros să lucrez în Securitate”. A fost oprit de instanţă de mai multe ori. A ameninţat-o pe avocata familiei Ursu că o dă judecată atunci când l-a întrebat dacă a fost informator al Miliţiei. 
 
„Stiu ca Ursu a fost cercetat de Securitate pentru un jurnal şi note informative date de o colegă de munca. Arăt că despre jurnal am aflat de la procurorul militar Dan Voinea, beam sticle de vodkă la el in birou. Vă zic şi marcile dacă nu mă credeţi: Erau Baltika, mai era şi Stalinskaya, şi…”, încerca să rememoreze Clită. 
 
Supărat de interogatoriu
 
Procurorul, judecătorul şi avocaţii au încercat să-i pună întrebări, dar martorul a răspuns cu jumătăţi de fraze, clipea din ochi, se dădea interesant. Despre procurorul de caz: „Era suparat cand i-am spus că eu l-am lovit pe Ursu Gheorghe. A rămas surprins”. Atunci când era supărat de unele întrebari sărea ca ars: „Va răspund la obiect ca deja sunt enervat: Nu stiu!”
 
A încearcat să aducă elemente noi, necunoscute până acum, că în camera în care stătea, împreună cu Ursu şi Gicuţă, ar mai fi fost un al patrulea arestat. „Dan Voinea ştia câţi suntem în cameră, avea fişa de cameră. Eram patru persoane”, explică Clită. A gesticulat mult, a avut momente lungi în care stătea cu capul într- o parte şi se uita în gol când judecatoarea îi argumenta deciziile. 
 
Clită este enciclopedie în cazul unor ofiţeri de miliţie, implicaţi în cazurile din 1985: „Îi ştiu personal pe toti, sunt pensionaţi acum, toţi colonei”. „Am discutat cu victima Ursu Gheorghe despre acest dosar, spunându- i că dacă dădea 50 de dolari putea fi pus în libertate. Aşa era problema atunci, facea un fel de 16-9, sau făcea un denunţ, sau se autodenunţa. Ce naiba!”, a explicat doct Clită cum stătea treaba cu acest dosar. Securitatea i-a înscenat lui Gheorghe Ursu un caz de drept comun, de deţinere de valută, pentru posesia a 17 dolari, pentru care l-a arestat pe 21 septembrie 1985.
 
Interesele obscure
 
Teoria martorului a fost expusă sălii de judecată: procurorii militari de-a lungul timpului i-ar fi spus ca sunt interese ca în moartea lui Gheorghe Ursu să fie implicate doar organele Militiei, nu şi cele de Securitate. „Ştiu că Securitatatea a emis un document în care arăta că Miliţia urma să se ocupe de Ursu, raportat la valuta găsită in apartamentul acetuia. Actul mi-a fost prezentat de Dan Voinea”, a spus triumfător Clită.
Instanţa l-a oprit din discurs de mai multe ori. „Eu sunt colonel de mult timp”, „Nu-i cunosc pe Hodis şi Pârvulescu, sunt prea mici pentru gradul meu”, a continuat cu alegaţiile Clită. 
 
Avocaţii apărări au simţit că pot trage folos de pe urma acestui martor.
Avocat: Monica Macovei s-a implicat în dosar?
Marian Clită: Absolut!
Judecătoare: Respingem întrebarea.
Marian Clită: O ciocolata n-ati vrut să-mi daţi!
Judecătoare: Nu a vrut domnul guardian.
Marian Clită: Eu nu mă pun rău cu garda.
 
Cum a fost ucis inginerul
 
Clită a fost  inconsecvent şi în mărturia despre modul în care a murit Gheorghe Ursu (foto). „Am dat până acum trei variante ale morţii: îngurgitării de arpacaş, a unei lovituri aplicate profesionist sau a bătăii. Ţin minte toate declaratiole date de mine în dosarul ăsta. Le am pe toate aici (arată cu mâna către cap-nr)! Vreţi să spun acum că nu mai menţin nimic?”, a sărit Clită. 
 
Au urmat minute bune în care Clită povesteşte că nu-şi mai menţine mai multe declaraţii date în 1990 sau 1995-1996: „mă ameninţase procurorul cu puşcăria”, „ Kitschuri de presă, l-am păcălit pe Dan Diaconescu”, „unele declaraţii le-am dat pentru a beneficia de favoruri după gratii”, le-a catalogat sumar martorul
 
Clită nu a recunoscut nici rolul său în uciderea lui Ursu: „Io-s condamnat pe cuvantul lui Gicuţă, contra cuvântului meu”. Îşi aminteşte de o judecătoare care l-a condamnat: „un jaf de judecatoare”. Când întrebările îl pun în dificultate parează: „Băgaţi -mi o declaraţie oscilantă, nu mai ţin minte!”
 
Clită a susţinut că Gheorghe Ursu era bătut de anchetatori, şi că venea de la audieri plin de sânge la nas şi pe cămaşă. „Unele întrebări mă depăşesc total”, „unele întrebari sunt infantile”, „suntem la circ aici?”, „am probleme cu prostata, vreţi sa urinez aici, în boxa?”, „am 3-4 facultati, se poate?”. Procesul s-a oprit pentru încă jumătate de oră, pentru ca Marian Clită să fie dus la toaletă. 
 
Spune că l–ar fi lovit o singură dată pe dizident
 
În cazul ucideri inginerulu, Clită a explicat instanţei că el l-a lovit o singură dată pe Ghoeghe Ursu.  „A mers la cabinetul medical ca urmare a unei lovituri date de mine în burta în zona ombilicului. Acolo I s-au administrat antispastice. Dupa ce s-a întors de la cabinet s-a linistit. Cand s-a trezit a avut scaune cu sange, apoi a fost dus la spitalul penitenciar Jilava. Am văzut declaraţia lui Tudor Stănica, care mi s-a părut puerilă, întrucât menţiona că nu l -au dus mai repede pentru că nu aveau combustibil. Medicul din Arest este principalul vinovat, nu a pus diagnosticul corect. Trebuia dus imediat la spital”,a  explicat Marian Clită.
 
Martorul a prcecizat instanţei că el cu Ursu discutau doar despre istoria artei. „Nu prea discutam despre  anchetă. Ne suspicionam unul cu altul, nu ştiam care-i cu garda. Desecretizati dosarul şi stăm de vorba altfel. Nu există nici macar o tentativă de desecretizare la CNSAS. Ursu nu a fost adus niciodată cu pătura de la ancheta Securităţii”, a arătat Clită. 
 
„O sa citiţi în memoriile mele alte infomaţii. Am mare încredere în mare parte din justiţia din România, iar dumneavostră faceti parte din acea mare parte. Sarut-mâinile!”, i-a transmis martorul judecătoarei Mihaela Niţă. „Condoleanţe doamnei Macovei!”, a sus către avocaţi. „Scuzele mele pentru diverse afirmaţii, democraţiile mele”, a explicat şi pentru restul sălii de judecată. 
 
„Pe unul dintre agresori îl ştiam”
 
Tot ieri, Curtea de Apel Bucureşti a audiat un alt martor. Cristian Martin a fost încarcerat în 1985, în zona Catanga, unde a fost închis zece luni. In celula cu el mai erau doi arestaţi. El fusese arestat pentru operaţiuni interzise cu mijloace de plată străine şi metale preţioase. Era un arest mic, zona Catanga, cu camere micuţe, era zona veche a Arestului, a rememorat Martin. Martorul a afost încarcerat în celula de lângă cea în care Ursu era torturat de Clită şi Radu. 
 
„In camera vecină am auzit cum doi deţinuti îl maltratau pe un al treilea. Îl anchetau şi-l băteau. Mi-am dat seama că-l băteau deoarece auzeam zgomotele loviturilor şi ţipetele persoanei lovite. Pe unul dintre agresori îl ştiam, stătusem cu el în camera, l-am recunoscut dupa voce. Îi spunea Gică sau Gicuţu (Radu Gheorghe- nr)”, si-a inceput declaratia Martin. Bărbatul are o memorie buna, dă multe detalii esentiale instantei. Vorbeşte despre gardieni şi arestati, despre cum functionau regulile nescrise ale Arestului. Marturiile lui despre agresiunile la care era supus Ursu sunt zguduitoare.
 
„Cei doi îl intrebau despre Elena şi Nicolae Ceauşescu. Agresorii «fezandau» persoana respectiva. Il agresau dur. Imi pare rău ca este baiatul aici, in sala de judecata (Andrei Ursu, fiul lui Gheorghe Ursu a fost prezent în sala de judecată la audierea celor doi martori-nr). Era o complicitate între supraveghetori şi arestaţi”, precizeaza Martin.
 
„Arăt că contrar regulamentului care nu permitea arestatului să stea în patul de sus, era pus de cei doi să stea acolo. Supraveghetorul îl certa pe şeful de cameră, şi-i spunea că o să-i taie dreătul la pachet, la vizita. Din acest motiv urmau noi agresiuni”, a rememorat martorul.
 
„Era chinuit şi terorizat non-stop”
 
Cristian Martin a declarat că după câteva zile a luat atitudine şi a solicitat şefului de tură să fie mutat, deoarece nu mai suporta zgomotele şi urletele care durau ziua şi noaptea. „Era chinuit şi terorizat non-stop”, a spus Martin. Pentru că a cerut mutarea ar fi fost transferat la izolare pentru cinci zile şi înlanţuit la mâini şi la picioare. Dupa ce s-a întors în camera de arest nu a mai auzit zgomote din camera alaturată.
 
„Am aflat numele persoanei agresate dupa ce m-am eliberat, înainte de Revolutia din 1989. M-am întalnit cu un fost arestat, care mi-a spus că Ursu a murit in arest dupa ce a scris un manifest împotriva dictaturii. Ţin minte vag că cel bătut era apelat cu «Ursule», i se vorbea foarte urât, era tot timpul înjurat. Era o bătaie de joc. Scopul în sine era să recunoasca ceva, întrucat îi spuneau ca la ancheta nu a spus tot. Ne-a surprins că aceste bătăi erau mult prea multe, prea dure, de dimineaţă până seara, cu pauze de o ora”, a precizat Martin.  Cristian Martin este sigur că „Gicuta” era informator al Miliţiei. „Sunt convins de asta”, a spus martorul. 
 
Următorul termen din proces a fost stablit pe 20 ianuarie 2018, când urmează să fie audiaţi noi martori. 
 
Acuzaţiile procurorilor militari
 
Torţionarii disidentului Gheorghe Ursu au fost trimişi în judecată în 1 august 2016, de procurorii militari de la Parchetul instanţei supreme, maiorul în rezervă Marin Pîrvulescu (foto) şi colonelul în rezervă Vasile Hodiş, foşti ofiţeri ai Departamentului Securităţii Statului, fiind acuzaţi de infracţiuni contra umanităţii, iar foştii miniştri de Interne George Homostean şi Tudor Postelnicu, de complicitate la aceste infracţiuni. 
 
În 7 iunie, Curtea de Apel Bucureşti a decis intoducerea Serviciului Român de Informaţii, a Ministerului Afacerilor Interne şi a Ministerului Finanţelor ca părţi responsabile civil în dosarul morţii disidentului Gheorghe Ursu, ucis în bătaie în timpul interogatoriilor din beciurile Securităţii. În 29 august, Curtea de Apel Bucureşti a decis să pună sechestru asigurător pentru acoperirea despăgubirilor cerute de părţile civile, pe bunurile torţionarilor disidentului Gheorghe Ursu, Marin Pârvulescu, Tudor Postelnicu şi Vasile Hodiş, până la valoarea de 3.100.000 de euro.     
 
Potrivit rechizitoriului, în perioada ianuarie - noiembrie 1985, inginerul disident Gheorghe Emil Ursu a făcut obiectul urmăririi informative şi judiciare, pentru acte sau fapte considerate ostile regimului comunist, fiind arestat la 21 septembrie 1985 şi decedând în 17 noiembrie 1985, în Spitalul Penitenciar Jilava.
 
“Pentru a disimula adevăratul obiect al cercetării disidentului Ursu Gheorghe Emil şi pentru a putea face «dovada» că nu există un dosar politic pe numele acestuia, organele de securitate au «inventat» infracţiunea de deţinere şi operaţiuni interzise cu mijloace de plată străine", au scris procurorii militari în actul de sesizare a instanţei.
În realitate, potrivit probelor din dosar, reprezentanţii Departamentului Securităţii Statului erau interesaţi de aspecte cum ar fi legăturile lui Gheorghe Ursu cu postul de radio Europa Liberă, relaţiile şi discuţiile acestuia cu lumea literară şi artistică din ţară şi din diaspora, precum şi de impresiile consemnate în jurnalul acestuia despre politica statului şi despre conducătorii partidului şi statului comunist.
 
Marin Pîrvulescu şi Vasile Hodiş sunt acuzaţi că au exercitat acţiuni represive sistematice faţă de Gheorghe Ursu, în perioada în care acesta a făcut obiectul urmăririi informative şi judiciare pentru acte sau fapte considerate “ostile regimului comunist". De asemenea, Pîrvulescu, principalul anchetator al lui Gheorghe Ursu, secondat de Hodiş, au participat la torturarea sistematică şi, în final, la uciderea disidentului, susţin procurorii.
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările