Reacţia Statelor Unite la scrisoarea lui Rudolph Giuliani către Iohannis

Reacţia Statelor Unite la scrisoarea lui Rudolph Giuliani către Iohannis

Rudolph Giuliani FOTO AFP

Purtătorul de cuvânt al Ambasadei Statelor Unite la Bucureşti a susţinut marţi, ca răspuns la scrisoarea trimisă luni de avocatul lui Donald Trump, Rudolph Giuliani,către preşedintele Klaus Iohannis, că „Guvernul SUA nu comentează concluziile unor persoane fizice”. Oficialul a menţionat poziţiile oficiale ale Administraţiei de la Washington pe tema luptei anticorupţie, precum apelul celor 12 ambasade pentru întărirea statului de drept.

Ştiri pe aceeaşi temă

UPDATE Preşedintele Klaus Iohannis a declarat că în Anul Centenarului nu este admisibil ca România să facă paşi înapoi în ceea ce priveşte justiţia şi statul de drept.

”Nu este admisibil ca în Anul Centenarului să facem paşi înapoi, iar pentru asta avem nevoie de un stat cu o justiţie independentă, cu un stat de drept, cu un stat care acţionează în slujba tuturor, un stat care asigură prosperitate şi siguranţă pentru fiecare cetăţean.

Ca preşedinte voi face tot ce îmi stă în puterile constituţionale pentru realizarea acestui ţel”, a afirmat Klaus Iohannis.

 

UPDATE George Maior, ambasadorul României la Washington a declarat, potrivit Digi24, că „nu a primit nicio convoare oficială din partea Ministerului Afacerilor Externe”.

Ambasadorul României în SUA, George Maior, a ajuns marţi la Palatul Cotroceni, unde are loc Reuniunea anuală a diplomaţiei române. 

Întâlnirea dintre George Maior şi Klaus Iohannis vine în contextul în care în urmă cu o zi ministrul de Externe Teodor Meleşcanu l-a convocat pe ambasadorul României în SUA pentru a da explicaţii pentru reacţia la scrisoarea transmisă de Giuliani, avocatul lui Trump.

***

Ştirea iniţială: ”Guvernul SUA nu comentează opiniile sau concluziile unor persoane fizice, cetăţeni americani”, a afirmat Donald L. Caroll, purtătorul de cuvânt al Ambasadei SUA la Bucureşti.

Totuşi, oficialul american a ţinut să menţioneze poziţia oficială a administraţiei SUA în ceea ce priveşte lupta anticorupţie din România.
 
 „Aşa cum s-a menţionat în declaraţia comună a Ambasadei Statelor Unite la Bucureşti şi a principalilor parteneri europeni ai României, din 28 iunie:
 
  1. Până recent, România a demonstrat un progres considerabil în combaterea corupţiei şi construirea unui stat de drept eficient. Îi încurajăm pe români să continue pe această cale.
  2.  Urmărim cu atenţie schimbările la codurile penal şi de procedură penală şi ne menţinem îngrijorarea că mai multe dintre ele pot împiedica cooperarea internaţională în domeniul aplicării legii şi pot afecta negativ lupta împotriva unei serii de infracţiuni. 3) Încurajăm toate părţile implicate să reexamineze răspunsul experţilor juridici români precum Consiliul Superior al Magistraturii şi al experţilor internaţionali cum sunt Grupul Statelor împotriva Corupţiei (GRECO) al Consiliului Europei şi Comisia de la Veneţia”, se mai arată în răspunsul oficialului american.
 
Poziţia oficială a Statelor Unite şi a partenerilor europeni cu privire la lupta anticorupţie
 
La sfârşitul lunii iunie ambasadele a 12 state, printre care Statele Unite, Franţa, Germania sau Olanda, au făcut un apel public la părţile implicate în modificarea Codurilor Penale să nu slăbească statul de drept sau capacitatea României de a lupta împotriva corupţiei.
 
În mesajul lor, statele faceau un apel la părţile implicate în modificarea Codurilor Penale de a evita schimbările care ar slăbi statul de drept sau capacitatea României de a lupta împotriva corupţiei. Mai mult, cele 12 state atrăgeau atenţia că urmăresc cu atenţie procesul legislativ în domeniul justiţiei şi îşi făceau publică îngrijorarea că mai multe dintre modificările în cauză ar putea împiedica cooperarea internaţională în domeniul aplicării legii.  
 
„Noi, partenerii şi aliaţii internaţionali ai României, facem apel la toate părţile implicate în modificarea Codului Penal şi a Codului de procedură penală să evite schimbările care ar slăbi statul de drept sau capacitatea României de a lupta împotriva infracţionalităţii şi corupţiei. România a demonstrat un progres considerabil în combaterea corupţiei şi construirea unui stat de drept eficient. Îi încurajăm pe români să continue pe această cale. Partenerii UE evocă de asemenea concluziile Consiliului European privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare, din 12 decembrie 2017, care solicitau României să îşi concentreze eforturile asupra consolidării progreselor obţinute, să evite orice paşi înapoi şi să apere independenţa judecătorilor şi procurorilor. Urmărim cu atenţie schimbările la codurile penal şi de procedură penală şi ne menţinem îngrijorarea că mai multe dintre ele pot împiedica cooperarea internaţională în domeniul aplicării legii şi pot afecta negativ lupta împotriva infracţiunilor violente, a infracţionalităţii organizate transfrontaliere, a infracţiunilor financiare şi a traficului de droguri şi de fiinţe umane. Încurajăm toate părţile implicate să reexamineze răspunsul experţilor juridici români precum Consiliul Superior al Magistraturii şi să solicite sprijinul experţilor juridici internaţionali cum sunt Grupul Statelor împotriva Corupţiei şi Comisia de la Veneţia”, era mesajul publicat de ambasadele celor 12 state.
 
Declaraţia a fost semnată în numele Belgiei, Canadei, Danemarcei, Elveţiei, Finlandei, Franţei, Germaniei, Luxemburgului, Olandei, Norvegiei, Suediei şi Statelor Unite ale Americii, fiind publicată pe site-ul ambasadei SUA.
 
Raportul Departamentului de Stat: Corupţia rămâne un fenomen răspândit în România
 
În aprilie 2018 Departamentul de Stat al SUA a publicat raportul anual privind respectarea drepturilor omului în România. Documentul nota că mita este în continuare o practică obişnuită în sectorul public, corupţia rămâne un fenomen răspândit în România, iar politicieni ce deţin media influenţează politica editorială.
 
În privinţa corupţiei, documentul amintea că Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a continuat în ritm constant să investigheze numeroase cazuri de corupţie care implică politicieni, persoane din sistemul judiciar şi din administraţie. Raportul sublinia bilanţul pozitiv înregistrat de DNA în lupta împotriva corupţiei, notând „corupţia în domeniul achiziţiilor publice şi este reclamat faptul că acţiunile guvernamentale în acest domeniu nu au fost semnificative”.
 
Rudolph Giuliani: Statul de drept prejudiciat, sub pretextul aplicării legii
 
Fostul procuror federal şi fostul primar al oraşului New York, Rudolph Giuliani, avocat al preşedintelui american Donald Trump, a transmis o scrisoare preşedintelui Klaus Iohannis, în care cere verificarea protocoalelor încheiate între Parchetul General şi SRI.
 
„Vă scriu ca să îmi exprim îngrijorarea în legătură cu prejudiciul continuu adus statului de drept în România, comis sub pretextul aplicării cu eficienţă a legii. Acest prejudiciu afectează negativ, în mod direct, cursul investiţiilor străine directe în România, deoarece niciun investitor raţional nu ar investi într-un loc în care domnia legii şi sistemul legal fac subiect al manipulării făcute de cei de la putere”, a scris fostul primar al New York-ului.
 
„După căderea lui Nicolae Ceauşescu din 1989, România a făcut paşi hotărâţi spre aplicarea legilor, în concordanţă cu respectarea dreptului la un proces corect în regulile statului de drept. Cu toate acestea, progresele au fost subminate grav de excesele Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) a României, sub conducerea fostului procuror şef, Laura Codruţa Kovesi. Aceste excese au inclus: intimidarea judecătorilor, a avocaţilor apărării şi a martorilor; ascultarea neconstituţională a telefoanelor; mărturii silite şi procese judiciare incorecte”, se mai arată în scrisoarea fostului procuror federal.
 
George Maior: Scrisoarea lui Rudolph Giuliani, espresia unui lobby
 
„Un personaj spumos şi extrem de combativ în discuţiile din Statele Unite, nu ştiu dacă mai e avocatul lui Donald Trump. În orice caz, ea este expresia unui lobby, iniţiat de anumite forţe care sunt interesate de apărarea unor personaje de la noi care au avut probleme cu justiţia, asta vă spun clar" a declarat, luni, George Maior, ambasadorul României în SUA, ca răspuns la scrisoarea transmisă de fostul procuror federal.
 
Rudolph Giuliani, un fost procuror federal şi fost primar al New Yorkului între din 1994 -2001,  a candidat fără succes la nominalizarea republicană pentru Casa Albă, în 2008, l-a susţinut pe Trump în 2016 şi a fost vehiculat ca ocupant al mai multor poziţii din administraţia americană, inclusiv secretar de Stat, lucru care nu s-a întâmplat. În aprilie, Giuliani s-a alaturat echipei de avocaţi ai lui Trump, care se ocupă de ancheta independentă a lui Robert Mueller, cel care încearcă să stabilească dacă echipa de campanie a lui Donald Trump a avut legături cu încercările Rusiei de a influenta alegerile americane. Giuliani a fost procuror în districtul sudic din New York, biroul care în prezent se ocupă de investigaţia împotriva avocatului personal al lui Trump, Michael Cohen.
 
La puţin timp după ce s-a alăturat echipei de avocaţi ai preşedintelui, Giuliani i-a cerut procurorului general Jeff Sessions să pună capăt anchetei efectuate de Mueller, „în interesul justiţiei“.
 
În iunie, Giuliani declara că ancheta cu privire la o posibilă complicitate între Rusia şi echipa de campanie a lui Donald Trump în alegerile prezidenţiale din 2016 ar trebui să facă la rândul său obiectul unei anchete. 
 
 În afară că acum este avocatul lui Trump, Rudolph Giuliani lucrează în paralel pentru clienţi străini atât în nume personal, cât şi în numele firmei sale Giuliani Partners, scrie „Washington Post“. El a recunoscut într-un interviu pentru  WP că are clienţi din Ucraina, Brazilia, Columbia, dar şi pentru un formaţiune disidentă iraniană. Nu s-a înregistrat niciodată la Departamentul de Justiţie ca lobby-ist pentru aceste entităţi din afara SUA, motivând că nu face lobby direct pe lângă guvernul SUA.
 
Decizia lui Giuliani de a continua să reprezinte entităţi străine, deşi este avocatul preşedintelui SUA, ridică semne de întrebare privind potenţiale conflicte de interese, scrie Washington Post.
Printre clienţii săi se numără şi primarul oraşului ucrainean Harkov, membru marcant în Partidul Regiunilor, pro-rus. Giuliani a călătorit chiar în Ucraina în noiembrie 2017 şi l-a găzduit pe primarul acestui oraş în martie la New York.
 
Reacţia lui Liviu Dragnea: Susţin necesitatea unei „juste reabilitări a victimelor acestui sistem opresiv”
 
Liderul PSD, Liviu Dragnea a reacţionat la rândul său la scrisoarea fostului procuror federal american, Rudolph Giuliani. Într-un mesaj postat pe Facebook acesta a scris că „o parte din problemele semnalate de domnul Giuliani îşi vor găsi rezolvarea în noile legi ale Justiţiei. Altele urmează să fie soluţionate prin pârghii legale şi constituţionale”. În concluzia mesajului său Dragnea susţine necesitatea unei „juste reabilitări a victimelor acestui sistem opresiv”, aceasta fiind şi „singura garanţie că astfel de atrocităţi nu se vor mai repeta în viitor”.
 
„ Domnul Giuliani pune cu adevărat degetul pe rană – o rană care este încă deschisă şi pe care România va trebui să o trateze tranşant şi cu mult curaj, dacă mai vrem să rămânem în familia statelor democratice din spaţiul Nord-Atlantic. Rudolph Giuliani este un celebru procuror federal al Statelor Unite, care a luptat în mod real cu mafia şi corupţia şi a cărui probitate morală şi profesională impune respect peste tot în lume”, se arată în mesajul liderului PSD.
 
„La fel este necesară o justă reabilitare a victimelor acestui sistem opresiv. Nu ne vom însănătoşi ca ţară, ca societate, ca naţiune, până când nu vom condamna public toate aceste abuzuri şi până când cei care le-au comis nu vor fi aduşi să răspundă în faţa legii. Aceasta e singura garanţie că astfel de atrocităţi nu se vor mai repeta în viitor!”, a scris în concluzie Liviu Dragnea.
 
Cristi Danileţ: Scrisoarea este o „prostie cap-coadă”
 
Judecătorul Cristi Danileţ a comentat în termeni duri scrisoarea semantă de Rudy Giuliani, afirmând că „este o prostie cap-coadă” ce se ocupă de „teme inventate” care sunt „invocate doar de inamicii justiţiei române”.
 
„Materialul este o prostie cap-coadă. De unde şi până unde un avocat din SUA scrie el scrisori către un Preşedinte de stat să îi spună de chestii interne din justitia română la care este evident că nu se pricepe, ci îi sunt servite? Nu merită comentat aşa ceva, că ne pierdem timpul. Protocoalele, amnistia, sunt teme fumate, invocate azi doar de inamicii justiţiei române
 
Acum doua săptămâni nişte congresmeni americani şi-au exprimat ingrijorarea faţă de demiterea şefului DNA şi turnura în lupta anticorupţie. Avocatul acesta tocmai ne spune altceva decât ne spune oficial Congresul SUA şi Ambasada SUA. Eu cred că omul a fost păcalit că dă un autograf şi a semnat pe un colţ de canapea hârtia care se prezintă în presa noastră”, a declarat magistratul pentru publicaţia PSNews.

La rândul său, Remus Pricopie, rectorul SNSPA, a declarat că scrisoarea transmisă lui Klaus Iohannis de Rudolph Giuliani este, cel mai probabil, rodul unor intense activităţi de lobby, pentru a promova interesele unor persoane şi nu interesul public al celor două ţări.

"Împărtăşesc punctul de vedere exprimat de George Maior, Ambasadorul României în SUA, cu privire la scrisoarea transmisă de Rudolph Giuliani. Este regretabil atunci când, în spaţiul public românesc, apar astfel de “opinii” care, de fapt, reprezintă strict poziţia unor persoane private şi nu poziţia oficială a guvernului SUA. Cel mai probabil, aceste declaraţii sunt rodul unor intense activităţi de lobby, pentru a promova interesele unor persoane şi nu interesul public al celor două ţări. Sunt convins că, într-o zi, o să aflăm detaliile acestor scrisori", a scris Remus Pricopie pe contul său de Facebook.
 
Citeşte şi:
 
 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările