RADET ne lasă în frig, dar ne frige la buzunare

RADET ne lasă în frig, dar ne frige la buzunare

Zeci sau sute de blocuri rămân zilnic fără căldură

Avariile RADET sunt, în acest sezon, atât de dese încât au intrat în cotidian. Joi, peste 140 de blocuri din sectoarele 1 şi 6 au rămas fără căldură şi apă caldă. Pe lângă disconfortul creat, aceste avarii îi costă scump pe bucureşteni pentru că, potrivit consilierului municipal Lucian Iliescu pierderile RADET sunt plătite de Primăria Capitalei din banii proveniţi din impozitele  luate de la bucureşteni.

Ştiri pe aceeaşi temă

Şi sumele nu sunt deloc mici. Potrivit unor informaţii publicate de consilierul liberal Ciprian Ciucu pierderile, denumite în catastifele RADET drept „adaos”, sunt de aproximativ 2.045 de tone de apă fierbinte pe oră. Asta ar însemna, spun experţii, cam 170.000 de euro pe zi. Şi aici intră numai preţul energiei, fără să mai luam în calcul costul efectiv al apei. 

Cum s-a ratat o reabilitare a reţelei pe bani europeni

„Reţelele de conducte principale, aproximativ 800 de kilometri, precum şi cele secundare, peste 4.000 de kilometri, sunt la această oră ciur. Numai 10 la sută din conductele principale au fost reabilitate”, spune Lucian Iliescu. 

Singura soluţie de rezolvare a problemei este reabilitarea totală a reţelelor magistrale de transport a agentului termic. Lucru care a fost pe punctul de a se realiza în 2015, cu bani europeni, susţine Lucian Iliescu. Dar s-a renunţat. „Exista planul, exista şi avizul autorităţilor europene pentru a finanţa proiectul de reabilitate totală a reţelei de termoficare cu 178 de milioane de euro. Funcţionarii primăriei, din varii motive, cu toate că au avut doi ani la dispoziţie, nu au finalizat în timp util documentaţia.  În final, în 2017, s-a făcut dezangajarea sumei. Aşa am pierdut banii europeni, dar, poate mai important, am rămas cu reţeaua de termoficare în această stare catastrofală. Şi acest lucru afectează 536.000 de familii. Singura soluţie ar fi în acest moment planificarea unor investiţii anuale de câte 100 de milioane de euro pentru reabilitarea reţelelor. În doi sau trei ani putem rezolva problema”, a precizat Lucian Iliescu. 

Ne-am furat singuri căciula

La rândul lui, Mihai Mereuţă, preşedintele Asociaţiei Habitat, susţine că prin subvenţionarea agentului termic ne-am cam furat singuri căciula. „Ceea ce se întâmplă acum este o urmare a subfinanţării investiţiilor dublată de nerecunoaşterea de către Consiliul General a pierderilor reale. Astfel preţul a fost ţinut în mod artificial în jos, pentru că da, dădea bine la populaţie. Dacă s-ar fi operat cu costurile reale, poate că şi RADET ar fi reuşit să aibă fonduri pentru înlocuirea reţelelor, cum a fost cazul cu Apa Nova. Apoi, problema vine şi din faptul că instituţiile publice nu-şi plătesc datoriile către RADET. În condiţiile în care peste 90% din consumatorii casnici îşi plătesc la timp facturile, firmele intră în insolvenţă şi nu mai achită”, a precizat Mihai Mereuţă.

RADET pierde anual 10 milioane de tone de apă

RADET este cel mai mare agent de termoficare din ţară  care exploatează reţeaua termică a Municipiului Bucureşti. Are în operare 1012 Puncte Termice, staţii centralizate şi module termice şi 47 Centrale Termice de cvartal şi furnizează energie termică pentru peste 8.200 de blocuri de locuinţe şi aproximativ 300 imobile, precum şi pentru mii de 5.100 de instituţii.

Oficial, actualul sistem de transport şi distribuţie a energiei termice, aflat în stare avansată de degradare, duce la perderi anuale de căldură de peste 1.400.000 Gcal, echivalentul a circa 280 milioane de lei la valoarea de producţie a căldurii. Cantitatea de apă pierdută în 2017, de exemplu, a fost de peste 10 milioane de tone, cu un echivalent valoric de peste 57 milioane de lei. Datoriile totale acumulate în timp de RADET au ajuns la  peste un miliard de lei.

Cele 12 bombe cu ceas dintre blocuri

În  acest moment, 12 dintre centralele termice de cvartal administrate de RADET nu ar trebui să funcţioneze pentru că sunt adevărate bombe printre blocuri. Concret, cele 47 de centrale termice de cvartal administrate de RADET sunt supuse periodic controalelor efectuate de specialiştii Inspecţiei de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat (ISCIR) pentru a se vedea dacă sunt sigure. „La un ultimul  astfel de control cele 12 centrale termice s-au dovedit într-o stare tehnică de nedescris, au fost considerate periculoase şi nu au primit aviz de funcţionare. Dar ele lucrează în continuare ca şi când nu s-ar fi întâmplat nimic”, a declarat pentru „Adevărul” consilierul municipal Lucian Iliescu. 
Una dintre ele este cea situată sub Magazinul Muzica, pe Calea Victoriei. Se pare şi că nici pentru aceasta şi nici pentru celălalte 11 nu s-a putut finaliza procedura pentru schimbarea cazanelor.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: