Biografia lui o găseşti pe internet în limba de lemn a articolelor de pe Wikipedia. Nu sunt singurul ignorant pe lângă care a trecut vestea morţii lui Constantin Tănase. Puţini sunt în România cei care au ştiut cine a fost şi care i-au comemorat dispariţia. Colegul de blog, George Damian, i-a dedicat un frumos omagiu. În rest, câteva ştiri simple şi seci. De la ignoranţi pentru ignoranţi.

Îl descoperi pe Constantin Tănase abia când îi citeşti editorialele din ziarul Timpul din Chişinău. Le citeşti însetat de subiecte, de stil şi de limba română, mai frumoasă decât cea a multor jurnalişti din România. Dacă eşti curios, le poţi citi online aici.

Ar merita adunate editorialele sale şi publicate într-un volum, care să fie distribuit pe ambele maluri ale Prutului. Cred ar trebui dat cadou volumul tuturor ignoranţilor.

Constantin Tănase a făcut istorie şi a intrat în istorie. În istoria românilor. De azi înainte românii trebuie să cinstească memoria a două personalităţi cu numele Constantin Tănase: unul, maestru al teatrului, celălalt, maestru al jurnalismului. Pe lângă numele identic, cei doi titani mai au ceva în comun: inamicul de la răsărit. Actorul Constantin Tănase a murit în condiţii suspecte în timpul ocupaţiei sovietice din Bucureşti. Jurnalistul Constantin Tănase şi-a dedicat viaţa luptei naţionale româneşti din Basarabia împotriva ignoranţilor susţinuţi de ruşi.

MAESTRE! Iartă-ne pe noi, cei ignoranţi!

Limba noastră-a fost comoară
Pe moşie revărsată,
Dar au tăbărât moscalii
Şi-au furat comoara toată.

Limba noastră-a ars odată
Într-un neam viteaz şi falnic
Care astăzi este slugă
La mancurtul cel slugarnic.

Limba noastră îşi pierdură
Şi coroana, şi pilonii.
Azi o calcă în picioare
Pe la vila lor dodonii.

Limba noastră-i ghindă verde
De stejar pentru construcţii
Şi o răstignesc prorocii
Mincinoşi prin Constituţii.

Limba noastră, ştiinţific,
Una e, de-i frig, de plouă.
De te uiţi la ea politic
Lupu zice că sunt două.

Limba noastră-a fost odată
Vârful bâtei, al măciucii 
Azi o molfăie şi-o scuipă
Toţi dodonii şi tkaciucii.

Limba noastră-i limbă frântă
Nu cea-ntreagă, de cazanii.
Azi o calcă în picioare
Şi miniştrii, şi ţăranii.

Limba noastră nu-i ca grâul,
Ci ca pleava, ca neghina
Şi-o batjocoreşte astăzi
Tiotea Zina Karabina!

Înviaţi-vă dar graiul, 
Brejnevit de-atâta vreme,
Radeţi de pe el tkaciucii
Şi dodonii-n care geme.

Răsări-va o comoară
Cum au vrut-o toţi străbunii: 
Nu lăsaţi limba română
Să o calce toţi nebunii!

„E vorba de câteva strofe, inspirate de realităţile noastre, strofe însăilate (cum am putut) în stilul poeziei „Limba noastră” de Alexei Mateevici. Îi provoc, aşadar, pe prietenii mei – scriitori şi nescriitori – care au simţul umorului, să „comită” şi ei câteva strofe satirice întru apărarea limbii române de dodonii „statalişti”, ignoranţi şi agresivi, care cred că ştiu mai bine decât Eminescu cum se numeşte corect limba română”, afirma Constantin Tănase. (sursa: http://hotnews.md/articles/view.hot?id=28177 ).

Cu satira şi cu cuvântul trebuie să ducem mai departe lupta pentru care s-a dedicat Constantin Tănase. Să luăm aminte la provocarea MAESTRULUI!