Ministrul Justiţiei le apără pe Scutea şi Hosu la Cotroceni, după avizele negative emise de CSM

Ministrul Justiţiei le apără pe Scutea şi Hosu la Cotroceni, după avizele negative emise de CSM

Ministrul Justiţiei susţine că argumentele procurorilor CSM sunt neîntemeiate, dovedind mai degrabă „un proces de intenţie”

Cătălin Predoiu îşi menţine propunerile pentru şefia DIICOT şi cea a Parchetului General, în ciuda avizelor negative de la Consiliul Superior al Magistrauturii (CSM). Într-o scrisoare adresată preşedintelui Iohannis, în care îl informează cu privire la decizia de a menţine propunerile, ministrul respinge criticile aduse procurorii CSM celor doi procurori propuşi pentru şefia Parchetului General şi DIICOT, Gabriela Scutea şi Giorgiana Hosu.

Ştiri pe aceeaşi temă

UPDATE: Preşedintele Klaus Iohannis a semnat joi decretele de numire pentru procurorii şefi propuşi de ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu.


Ministrul Justiţiei susţine că argumentele care au dus la avizul negativ pentru Gabriela Scutea nu stau în picioare.
 
,,Considerăm că “argumentaţia” Secţiei pentru procurori în vederea emiterii unui aviz negativ pentru doamna procuror Gabriela Scutea este neîntemeiată şi se transformă pe alocuri într-un adevărat proces de intenţie nemeritat de către candidată, în raport cu cariera acesteia şi prestaţia  excelentă avută în cadrul procedurii de selecţie”, se arată în document.
 
Predoiu, despre avizul primit de Hosu
 
Ministrul Justiţiei critică şi avizul acordat Giorgianei Hosu, propusă la şefia parchetului antimafia. Predoiu susţine că răspunsurile acordate de Hosu în interviul de la CSM au avut o pondere prea mare în luarea deciziei.
 
,,Din Hotărârea Secţiei pentru procurori rezultă că la fundamentarea avizului negativ emis pentru această candidatură au fost avute în vedere aproape în exclusivitate răspunsurile candidatei la interviul desfăşurat în faţa Secţiei pentru procurori, fără a fi evaluat în concret Proiectul de management al candidatei şi documentaţia vastă ataşată acestuia (…), deşi printre criteriile de evaluare specifice procedurii de selecţie, stabilite atât la nivelul Ministerului Justiţiei, cât şi la nivelul CSM-ului, acestea din urmă aveau cea mai mare pondere în evaluarea candidaturii”, mai arată sursa citată.
 
Reamintim că, în data de 21 ianuarie 2020, ministrul Cătălin Predoiu a anunţat cele trei nume pentru şefia Parchetului General – Gabriela Scutea, DIICOT – Giorgiana Hosu, DNA – Crin Nicu Bologa. Selectarea celor trei procurori a fost făcută după un interviu pe care toţi candidaţii pentru cele trei funcţii scoase la concurs l-au susţinut cu ministrul Justiţiei şi cu o comisie din cadrul ministerului.
 
Aşa cum prevede legea, cei trei candidaţi selectaţi de ministrul Justiţiei, respectiv Gabriela Scutea, Giorgiana Hosu şi Crin Bologa, au fost audiaţi de Secţia pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, discuţiile purtându-se pe marginea proiectelor de manangement cu care au candidat pentru funcţiile de procurori-şefi.
 
În urma acestor interviuri susţinute la CSM, în data de 11 februarie 2020, Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a dat aviz negativ pentru Gabriela Scutea şi Giorgiana Hosu, canditatul pentru funcţia de şef al DNA, Crin Bologa, fiind singurul care a primit aviz favorabil. Avizul CSM este unul consultativ.
 

Răspunsul complet al ministrului Justiţiei

,,În urma Hotărârilor nr.145, 146 şi 147 din 11.02.2020 adoptate de Consiliul Superior al Magistraturii – Secţia pentru procurori privind propunerile ministrului justiţiei formulate în data de 21.01.2020 de numire a doamnei procuror Gabriela Scutea în funcţia de Procuror General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României, a domnului Crin Nicu Bologa în funcţia de Procuror şef al DNA, respectiv a doamnei procuror Giorgiana Hosu în funcţia de Procuror şef al DIICOT, ministrul justiţiei a transmis Preşedintelui României o scrisoare oficială în care se precizează că îşi menţine propunerile formulate, argumentat şi motivat legal.
 
”Cu referire la Hotărârea nr.145 din 01.02.2020, emisă de Consiliul Superior al Magistraturii – Secţia pentru procurori, privind propunerea ministrului justiţiei de numire a doamnei procuror Gabriela Scutea în funcţia de Procuror General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României, formulez următoarele consideraţii:
 
Motivele invocate de Consiliul Superior al Magistraturii – Secţia pentru procurori sunt exprimate fie în termeni generali (imposibil de verificat în mod obiectiv), fie în  contradicţie totală cu proiectul de management al candidatei şi documentaţia anexată acestuia, sau chiar în  contradicţie cu criteriile de evaluare stabilite în cadrul procedurii, axate pe specificul funcţiei pentru care a fost deschisă procedura prevazută de art.54 alin.(1) din Legea nr.303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
 
Astfel, un punct forte al candidatului, care rezultă cu prisosinţă din Proiectul de management şi modul în care şi-a structurat răspunsurile la întrebările care i-au fost  adresate, atât în faţa  comisiei de interviu organizată la nivelul Ministerului Justiţiei, cât şi în faţa Secţiei pentru procurori, este reprezentat de capacitatea de analiză şi sinteză a candidatei, la care se adaugă capacitatea sa de a identifica vulnerabilităţile din sistem, riscurile şi ameninţările pe termen scurt, mediu şi lung, şi, deopotrivă, de a identifica soluţii viabile, pe termen scurt, mediu si lung.
 
În context, candidata a dat dovadă de o cunoaştere la nivel de excelenţă a problematicii ridicată de managementul juridic şi judiciar şi de experienţă în domeniul vizat, cu accente care au pus în evidenţă cunoştinţe solide de management al resurselor umane.
 
O simplă lectură a Proiectului de management şi a documentaţiei ataşată acestuia demonstrează aceste calităţi ale candidatei, care s-a bucurat de o apreciere unanimă nu doar din partea ministrului justiţiei, ci  şi a tuturor membrilor comisiei, cu precizarea că din comisie a facut parte un profesor universitar, specialist în management şi comunicare, neutru din punct de vedere politic şi al altor posibile interese în cauză.
 
În  acest context, sunt cel puţin  surprinzătoare concluziile Secţiei pentru procurori, care exprimă puncte de vedere în domenii în care nu deţin expertiză similară unui specialist în management şi comunicare.
 
Apoi, a acuza candidata de “necunoaştere” a domeniului în care se plasează funcţia pentru care şi-a depus candidatura, respectiv a particularităţilor muncii de procuror, cât şi cea de procuror ierarhic superior, vine în contradicţie flagrantă cu performanţele  acesteia în activitate, inclusiv în cea de conducere, fiind materializate în calificative de “ foarte bine”,  adaugându-li-se o reputaţie profesională şi morală, care nu au fost niciodată puse în discuţie în sistemul judiciar.
 
În ce priveşte chestiunea semnării ”protocoalelor”, imputată accentuat doamnei procuror propusă pentru funcţie, explicaţiile candidatei au fost pertinente şi în acord cu jurisprudenţa Curţii Constituţionale a României.
 
Un alt punct forte al candidatei a fost reprezentat de cunoaşterea de care aceasta a dat dovadă cu privire la  instituţia Parchetului European, la problematica  Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV), la  Directivele UE şi, în general, la  problemele referitoare la  cooperarea  judiciară în  context  european.
 
A imputa candidatei “necunoaştere” sau “cunoaştere superficială” a acestui domeniu vine în contradicţie flagrantă cu răspunsurile la întrebările adresate, cu Planul  managerial şi documentaţia ataşată acestuia din care rezultă implicarea în varii proiecte, cât şi în dialogul cu instituţiile europene partenere, doamna procuror Gabriela Scutea fiind direct implicată în problematica europeană pe zona de activitate a sistemului judiciar, fiind, dealtfel, cunoscută la nivel personal de către aceste instituţii, bucurându-se de aprecieri.
 
Aceeaşi documentaţie pune în evidenţă o serie de lucrări întocmite de candidată prin care a analizat activitatea parchetelor din subordine, identificând  vulnerabilităţi, erori, dar mai ales cauzele acestora şi măsurile de remediere, context în care capacitatea de control- reglare a candidatei nu poate fi pusă în discuţie sub nicio formă.
 
Nu în ultimul rând, analiza Secţiei pentru procurori pare a fi axată pe insatisfacţia  membrilor  secţiei, generată de împrejurarea că doamna procuror nu a prezentat o veritabilă strategie  de resurse umane. Relativ la acest subiect,  precizăm că doamna procuror a promovat soluţii viabile, realiste în legătură cu modul de utilizare a resurselor umane în vederea realizării obiectivelor propuse în limita competenţelor atribuite prin lege, formularea unei strategii de resurse umane fiind atributul CSM, iar nu al Procurorului General.
 
Specialiştii în management din cadrul comisiei de interviu de la nivelul Ministerului Justiţiei au apreciat în mod deosebit planul candidatei în domeniul managementului resurselor umane prin raportare la instrumentele minimale pe care legea le pune la dispoziţia unui procuror general, ultimele modificări legislative (2018) retrăgând procurorului general şi  atribuţia de delegare a procurorilor, situaţie  fără precedent în vreun alt stat membru al UE, cunoscut fiind că delegarea reprezintă un instrument care  permite  redistribuirea personalului în scopul îndeplinirii unor obiective, echilibrarea volumului de muncă, etc.
 
De asemenea, susţinerea Secţiei pentru procurori, în sensul că doamna procuror a identificat “alte priorităţi” ale mandatului său “în detrimentul celor complexe şi care produc emoţie publică, precum traficul de persoane, infracţiunile de violenţă sau cele având ca victime minori” este eronată, întrucât candidata, în Planul de management al său, a făcut referire la obiective generale în care se înscriu lupta cu crima organizată şi împotriva corupţiei, despre care nu se poate susţine ca nu ar produce “emoţie publică”, (dealtfel, traficul de persoane se înscrie în ceea ce numim criminalitate organizată), cât şi obiective speciale/imediate, precum violenţa în familie şi infracţiunile din Codul rutier (care produc victime într-un număr mult mai mare decât infracţiunile de omor sau alte violenţe), cu precizarea că dimensiunea violenţei în familie în România a devenit îngrijorător de mare  nu doar pentru ţara noastră, ci şi pentru instituţiile europene (a se vedea  Directiva în domeniu şi ultima hotărâre a CEDO), motiv pentru care comisia de interviu a apreciat “priorităţile” identificate de candidată, extrem de actuale şi care, deopotrivă, produc “emoţie publică”.
 
Totodată, consider că aprecierile Secţiei pentru procurori, referitoare la capacitatea de comunicare a candidatei  nu au niciun corespondent în realitate, fiind suficientă reaudierea înregistrărilor audio-video pentru a marca extrem de pozitiv abilităţile de comunicare ale candidatei.
 
Deopotrivă, nu se poate imputa candidatei necunoaşterea MCV, din perspectiva faptului că aceasta nu ar fi cunoscut opinia Secţiei pentru procurori în legatură cu o modificare legislativă propusă de secţie.
 
În concluzie, considerăm că “argumentaţia” Secţiei pentru procurori în vederea emiterii unui aviz negativ pentru doamna procuror Gabriela Scutea este neîntemeiată şi se transformă pe alocuri într-un adevărat proces de intenţie nemeritat de către candidată, în raport cu cariera acesteia şi prestaţia  excelentă avută în cadrul procedurii de selecţie.
 
Dincolo de particularizarea acestui aviz la propunerea în discuţie, întreaga substanţă a acestuia conturează şi sugerează o tendinţă de arogare de facto de către Secţia pentru procurori a unei prerogative care aparţine de plin drept ministrului justiţiei, respectiv prerogativa propunerii pentru funcţia în cauză, întărită şi prin considerentele Deciziei Curţii Constituţionale a României nr.358/2018, cu referire şi la Decizia Curţii Constituţionale a României nr.45/2018, prin raportare la art.132 alin.(1) din Constituţie.
 
 
Cu referire la Hotărârea CSM – Secţia pentru procurori nr.147/11 februarie 2020, privind propunerea ministrului justiţiei de numire în funcţia de Procuror şef DIICOT a doamnei Elena Giorgiana Hosu, facem următoarele precizari:
 
Din Hotărârea Secţiei pentru procurori rezultă că la fundamentarea avizului negativ emis pentru această candidatură au fost avute în vedere aproape în exclusivitate răspunsurile candidatei la interviul desfăşurat în faţa Secţiei pentru procurori, fără a fi evaluat în concret Proiectul de management al candidatei şi documentaţia vastă ataşată acestuia (menţionată însă pe larg în aceeaşi hotărâre, pagina 4), deşi printre criteriile de evaluare specifice procedurii de selecţie, stabilite atât la nivelul Ministerului Justiţiei, cât şi la nivelul CSM-ului, acestea din urmă aveau cea mai mare pondere în evaluarea candidaturii.
 
Apoi, concluzia Secţiei, în sensul că doamna procuror “nu şi-a interiorizat obiectivele asumate prin proiect” nu are un suport probator, obiectiv, în condiţiile în care în Proiectul său managerial a identificat inclusiv măsurile preconizate pentru eliminarea neajunsurilor din activitatea Direcţiei.
 
Relativ la capacitatea de comunicare publică a candidatei, argumentaţia Secţiei este cantonată pe ”cazul Ţăndărei”, în condiţiile în care “ emoţia publică” a fost generată de soluţia pronunţată de o instanţă de judecată, respectiv de o hotărâre judecătorească, în legatură cu care un comunicat al Ministerului Public, respectiv al DIICOT, ar fi scandalizat judecătorii, hotărârile acestora neputând fi puse în discuţie publică de către procurori, cu atât mai mult, cu cât hotărârea în cauză nu a fost şi motivată la data la care s-a pronunţat, pe de o parte, iar, pe de altă parte, Inspecţia Judiciară ar fi fost singura abilitată să efectueze verificări în respectiva cauza judiciară.
 
În egală măsură considerăm că, referirile la cazul Caracal intră în acelaşi registru, candidata fiind pusă în prezenţa unui proces de intenţie şi care nu este de natură a permite concluzii generale de tipul – inabilităţi de comunicare publică.
 
“Necunoaşterea realităţii infracţionale” din România, nu poate fi imputată candidatei, procuror de carieră, cu vechime şi experienţă considerabile în sistem, fapt ce rezultă din CV-ul acesteia şi calificativele de ”foarte bine”, obţinute pe parcursul carierei sale. Faptul că aceasta a făcut o referire punctuală la defrişările ilegale nu putea fi interpretat imputabil şi tendenţios în sensul arătat în Hotărârea CSM, problema fiind extrem de actuală, prin dimensiunea şi efectele ei care depăşesc, ca interes, graniţele naţionale, aspect ce explică şi poziţia de ultimă oră a Comisiei Europene.
 
O dispută între Secţia pentru procurori şi candidată, relativă la modul de selectare a unor procurori în cadrul DIICOT, contrar poziţiei Secţiei pune sub semnul întrebării obiectivitatea aprecierilor Secţiei din cuprinsul Hotărârii (pagina 12).
 
De asemenea, împrejurarea că doamna procuror nu a analizat toate segmentele de activitate în care este implicat DIICOT (exemplu – poliţia judiciară) nu este de natură a conduce la concluzii de tipul celor relevate în Hotărârea CSM, întrucât o prezentare exhaustivă a Direcţiei nu reprezintă o exigenţă/cerinţă a unui Proiect de management, fiecare candidat fiind liber a se axa pe problemele/aspectele pe care le consideră mai relevante sau mai realizabile din perspectiva obiectivelor asumate, fapt ce permite, dealtfel, diferenţierea dintre candidaţi şi proiectele acestora.
 
Totodată, a face un proces de intenţie candidatei, în legatură cu propunerile legislative relative la competenţa materială a DIICOT este excesiv, având în vedere durata activităţii desfăşurate de candidată în cadrul DIICOT, cât şi în domeniul altor structuri de Parchet cu competenţă de a gestiona cauze judiciare având ca obiect infracţiunile la care se face referire în Hotărârea CSM (paginile 12, 13).
 
În acelaşi context, alegaţiile Secţiei pentru procurori vin în contradicţie cu evaluările periodice făcute candidatei, în urma cărora a obţinut calificative de ”foarte bine”.
 
Nu în ultimul rând, observaţiile de la pagina 9 din Hotărâre, relative la necunoaşterea Proiectului de management al persoanei propuse de către ministrul justiţiei pentru funcţia de procuror şef adjunct sunt neavenite, întrucât candidaţii în procedură nu au avut acces, reciproc, la proiectele de management, fiind vorba de o competiţie, cu precizarea că pentru aceeaşi funcţie s-au înscris, ca regulă, mai mulţi candidaţi, iar procedura pentru cea de a doua selecţie era în curs la momentul susţinerii interviului de către doamna procuror Hosu, astfel că niciun proiect de management al candidaţilor de la nivelul 2 si 3 din MP nu a fost adus la cunoştinţa publică.
 
În egală măsură, vă rog să observaţi că unele exprimări maliţioase din cuprinsul Hotărârii CSM, precum cele de la pagina 11 alin.2, sunt de natură a pune sub semnul întrebării obiectivitatea concluziilor Secţiei, cu ocazia emiterii avizului.
 
Relativ la aspectele de integritate, semnalăm că la evaluarea candidatului au fost luate în considerare criteriile publicate pe site-ul MJ şi subcriteriile de evaluare a acestui indicator, cu referire la valorile profesiei, astfel cum acestea au rezultat din răspunsurile la întrebările  adresate candidatei, acestea fiind privite şi cu referire la absenţa antecedentelor disciplinare ale candidatei, materializate fiind şi în calificativele obţinute, a căror acordare vizează şi evaluare integrităţii, independenţei şi imparţialităţii magistratului evaluat.
 
 
 
Pe lângă consideraţiile arătate mai sus, cu privire la toate cele trei propuneri formulate şi înaintate anterior CSM, reiterez următoarele:
toţi candidaţii au prezentat simultan competenţă şi experienţă profesională;
fiecare candidat şi-a prezentat proiectul managerial într-o manieră sintetică, care a pus în evidenţă capacitatea candidaţilor de a-şi gestiona eficient timpul, capacitatea de analiză şi sinteză, cunoaştere în domeniul exercitării funcţiilor managementului juridic şi judiciar;
soluţiile propuse pentru înlăturarea vulnerabilităţilor identificate de către fiecare candidat la nivelul structurii de parchet pentru care au fost depuse candidaturile au fost apreciate ca fiind pertinente şi rezonabile, în acord cu resursele umane şi materiale de care dispune fiecare structură de parchet;
aptitudinile de comunicare, abilităţile de antrenare a colectivului/echipelor, capacitatea candidaţilor de adaptare rapidă la variaţiile specifice provocărilor din sistemul judiciar, inclusiv provocările generate de dimensiunea şi diversitatea fenomenului infracţional, au reprezentat repere pe care toţi candidaţii propuşi le-au atins;
capacitatea de înţelegere a importanţei intensificării luptei împotriva corupţiei, criminalităţii organizate, a consecinţelor acestui fenomen şi a dimensiunii sale transfrontaliere, specifică fiecărui candidat propus a fost apreciată şi în contextul nivelului de determinare al acestora în legătură cu îndeplinirea exigenţelor impuse în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare;
spiritul de iniţiativă şi gândire strategică au fost puse în evidenţă, atât în cuprinsul proiectelor candidaţilor, dar şi cu ocazia răspunsurilor furnizate de către aceştia la întrebările lansate de către ministrul justiţiei şi membrii comisiei de interviu;
nivelul de responsabilitate, independenţă şi integritate al candidaţilor a fost determinat prin evaluarea de către comisie a răspunsurilor la întrebările centrate pe aceste aspecte, cât şi prin evaluarea CV-urilor candidaţilor şi a lucrărilor ataşate proiectelor manageriale cu care s-au prezentat în procedura de selecţie.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: