Judecătoarea Camelia Bogdan a câştigat la CEDO procesul împotriva statului român. Cât ne va costa încălcarea dreptului la apărare

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Judecătoarea Camelia Bogdan (dreapta), alături de avocata ei, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Imagine: Adevărul / Ionuţ Mureşan
Judecătoarea Camelia Bogdan (dreapta), alături de avocata ei, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Imagine: Adevărul / Ionuţ Mureşan

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a decis, marţi, că judecătoarei Camelia Bogdan i-au fost încălcate mai multe drepturi în timpul procedurii de excludere din magistratură. În 2014, judecătoarea Camelia Bogdan l-a condamnat pe Dan Voiculescu la 10 ani de închisoare pentru frauda cu terenurile Institutului de Cercetări Alimentare (ICA).

Statul român trebuie să îi plătească judecătoarei Camelia Bogdan daune de 8.000 de euro, deoarece nu i-a garantat dreptul la apărare şi accesul la justiţie atunci când Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a decis excluderea acesteia din magistratură. Aşa a hotărât ieri CEDO, care a subliniat că statul român a încălcat articolul 6 indice 1 din Convenţie, mai exact dreptul la un proces echitabil.

„Orice persoană are dreptul la judecarea cauzei sale în mod echitabil, în mod public şi în termen rezonabil, de către o instanţă independentă şi imparţială, instituită de lege, care va hotărî fie asupra încălcării drepturilor şi obligaţiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricărei acuzaţii în materie penală îndreptate împotriva sa”, spun judecătorii Curţii Europene.

Reamintim că CSM a luat decizia de a o exclude din magistratură pe Camelia Bogdan în februarie 2017. 

Atunci, Secţia pentru judecători a CSM a admis acţiunea disciplinară formulată de Inspecţia Judiciară (IJ) împotriva Cameliei Bogdan, judecător în cadrul Curţii de Apel Bucureşti. Pe scurt, inspectorii judiciari arătau că judecătoarea a încălcat statutul magistraţilor atunci când a participat la un seminar organizat de Ministerul Agriculturii, pe atunci instituţie care era constituită parte vătămată în dosarul lui Dan Voiculescu. 

Sesizarea către IJ fusese făcută de Grupul de Investigaţii Politice, ONG din sfera de influenţă a patronului Antenelor, Dan Voiculescu, cel care fusese condamnat definitiv de Camelia Bogdan, pe data de 8 august 2014, la 10 ani de închisoare în dosarul fraudelor cu terenurile Institutului de Cercetări Alimentare (ICA).

Camelia Bogdan nu a putut ataca în instanţă decizia de suspendare

Pe data de 21 martie 2017, Secţia pentru judecători a CSM a hotărât suspendarea din funcţie de îndată a Cameliei Bogdan, pe atunci judecător în cadrul Curţii de Apel Bucureşti, ca urmare a exercitării recursului împotriva Hotărârii nr. 1J/8.02.2017 a Secţiei pentru judecători în materie disciplinară.

În 2017, în cazul excluderii unui judecător din magistratură, legislaţia presupunea suspendarea acestuia din profesie imediat după hotărîrea CSM, până la pronunţarea unei decizii definitive din partea Curţii Supreme. În tot acest timp, magistratul în cauză nu poate să îşi exercite profesia şi nici nu este plătit. Acest aspect privind suspendarea de îndată este cel prin care CEDO arată că judecătoarei i-au fost încălcate drepturile fundamentate. Asta deoarece efectele s-au produs imediat, înainte ca judecătoarea Camelia Bogdan să se adreseze unei instanţe, care să exercite un control asupra deciziei CSM. 

Deşi Consiliul funcţionează de facto ca o instanţă de judecată pentru magistraţi, în materie disciplinară, judecătoarea nu a mai apucat să beneficieze şi de o decizie definitivă din partea unei instanţe ierarhic superioare. Mai precis, ea nu a putut ataca decizia de suspendare, ci doar pe cea de excludere din magistratură.

Curtea Supremă a înlocuit decizia de excludere 

Pe data de 13 decembrie 2017, Curtea Supremă a decis ca judecătoarea Camelia Bogdan să fie reprimită în magistratură, înlocuind sancţiunea excluderii din magistratură cu cea a mutării disciplinare timp de şase luni la Curtea de Apel Tîrgu Mureş, începând cu data de 15 ianuarie 2018.

CEDO arată că până la pronunţarea acestei decizii, judecătoarea Camelia Bogdan nu a mai avut voie să îşi exercite profesia şi nici să fie remunerată.

„Curtea este de părere că reclamantei nu i s-a oferit posibilitatea de a beneficia de nicio formă de protecţie judiciară în legătură cu decizia de suspendare din funcţie. Curtea reaminteşte că problema aplicabilităţii garanţiei de acces la o instanţă este determinată de criteriile stabilite în hotărârea Vilho Eskelinen şi alţii c. Finlanda aplicată tuturor tipurilor de litigii care implică judecători. (…) . În aceste condiţii, Curtea consideră că garanţiile articolului 6 § 1 din Convenţie aplicabile procedurilor disciplinare principale se aplică şi în cazul suspendării temporare din funcţie a reclamantului”, notează CEDO.

În ce fel a fost modificată Legea 303/2004 în 2018

În cazul de faţă, Curtea observă că nici legislaţia naţională, nici practica internă nu prevedeau, la momentul respectiv, posibilitatea de a supune controlului judecătorului o decizie de suspendare din funcţie a unui magistrat în temeiul articolul 65 indice 1 din Legea nr. 303/2004. „În speţă, Curtea nu poate să nu observe că decizia CSM din 21 martie 2017 nu a fost examinată de o instanţă ordinară sau de un alt organ care exercită funcţii judiciare. Mai precis, Curtea constată că reclamanta a fost privată de dreptul de a avea acces la o instanţă în sensul articolului 6 § 1 al Convenţiei în ceea ce priveşte măsura suspendării din magistratură, hotărâre care a plasat-o pentru aproximativ nouă luni într-o situaţie în care era imposibil să-şi exercite profesia şi să fie remunerată”, arată instanţa de la Strasbourg.

CEDO face referire la Articolul 65 indice 1 din Legea nr. 303/2004 în vigoare în 2017: „În cazul în care judecătorul sau procurorul exercită calea de atac prevăzută de lege împotriva hotărârii de eliberare din funcţie sau împotriva hotărârii prin care se propune eliberarea din funcţie, acesta va fi suspendat din funcţie până la soluţionarea definitivă a cauzei de către instanţa competentă”.

Alineatul (2) din Articolul 65 indice 1 a fost modificat în 2018 de punctul 124, Articolul I din Legea nr. 242 din 12 octombrie 2018: „În perioada suspendării, judecătorului sau procurorului nu îi sunt aplicabile dispoziţiile referitoare la interdicţiile şi incompatibilităţile prevăzute la art. 5 şi art. 8 şi nu i se plătesc drepturile salariale. În aceeaşi perioadă, judecătorului sau procurorului i se plătesc contribuţiile de asigurări sociale de sănătate, după caz, potrivit legii. Dispoziţiile art. 63 alin. (1) se aplică în mod corespunzător”.

Curtea: statul român nu a venit cu argumente convingătoare

În plus, CEDO a constatat că statul român nu a venit cu argumente convingătoare pentru a justifica lipsa protecţiei judiciare, fapt care i-a cauzat prejudicii reclamantei. „Simplul fapt că suspendarea atribuţiilor reclamantei s-a datorat exercitării de către ea a dreptului său de apel nu poate justifica lipsa controlului judiciar al măsurii atacate. Curtea reaminteşte, în cele din urmă, că Guvernul nu a reuşit să demonstreze eficacitatea niciunui remediu care ar fi putut permite reclamantei să beneficieze de revizuirea unei instanţe a deciziei de suspendare. În aceste condiţii, Curtea consideră că statul pârât a încălcat însăşi substanţa dreptului de acces al reclamantului la o instanţă. În consecinţă, a existat o încălcare a articolului 6 § 1 al Convenţiei”, conchide CEDO.

Reacţia Cameliei Bogdan: „Sunt suspendată de 3 ani”

Judecătoarea Camelia Bogdan a declarat că aşteaptă din partea CEDO şi soluţia din a doua contestaţie, cea privitoare la suspendarea din magistratură pe motiv că ar fi judecat ilegal un dosar. „Este o onoare pentru mine că am avut ocazia sa contribui la afirmarea valenţelor Statului de drept în România. Am contestat la CEDO şi cea de-a doua suspendare. Mutatis mutandis (n.r.- fiind schimbate cele care trebuie schimbate), ar trebui să se constate suspendarea mea ilegală ce durează de vreo 3 ani”, a declarat Camelia Bogdan pentru Europa Liberă.

Camelia Bogdan a explicat în 2018 la ce se referă această a doua decizie de suspendare: „Am judecat un rechizitoriu aflat pe rolul Curţii de Apel Bucureşti. Este vorba despre falimentul firmei Ultra Pro Computers. Colegiul de Conducere mi-a repartizat acest dosar prin hotărâre şi se punea problema dacă se prezintă martorii, dacă trebuie să-i audiez sau să-i trimit acasă. Nu există niciun temei legal ca să-i trimit acasă odată prezenţi în faţa instanţei. Eu i-am audiat, am aplicat principiile continuităţii şi nemijlocirii astfel cum au fost transpuse în jurisprudenţa CEDO – care obligă ca judecătorul care audiază nemijlocit probele să dispună soluţia – şi am fost exclusă din magistratură”.

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite