Fuduli cu panaş şi neperformanţi

Una dintre imaginile care circulă în buclă este că am fi o ţară de genii informatice care trăiesc în nenumărate bule tip Silicon Valley. Este o imagine construită şi folosită cu deosebire în discursurile patriotice în perioade electorale sau la nenumăratele momente festive, oricum electorale în esenţa lor sau de care se profită cu neruşinare pentru strângerea de capital public politic. Ce bine ar fi dacă măcar ceva ar fi şi real. Nu e.
De fapt, elitele românești ( toate!) încă nu au înțeles pe ce Lume se află. Adăugați rolul nefast al clasei politice și explicația este imediată.
Este poveste lunga aceasta privind genialitatea romaneasca in domeniul IT. La fel ca peste tot, exista IT-isti geniali care acum lucreaza prin UK, SUA sau Germania, precum si IT-isti care scriu cod la comanda fara sa gandeasca prea mult. Din pacate Romania, cu foarte mici exceptii, nu dezvolta companii de IT si deci nu creeaza locuri de munca "romanesti" in afara tarii. Marea majoritate a IT-istilor romani creeaza software la comanda, in companii care vin din SUA. Bitdefender este o exceptie si o poveste de succes incredibila care s-a extins si in afara, insa ar trebui sa vedem mult mai multe astfel de companii romanesti care sa concureze cu cele mari din afara. Doar astfel profitul se va duce in Romania. Marile "genii" romanesti deja lucreaza in mari companii din Silicon Valley, asa cum lucreaza si bulgari, unguri, cehi, japonezi, indieni, etc. Insa IT-ul este singurul lucru cu care se pot lauda guvernantii nostri de carton, iar acesta este in Vest un domeniu situat ca importanta mult sub cel medical sau ingineresc, de exemplu. Probabil ca, din infinitatea de tipuri de aplicatii care exista pe lume, doar 20% sunt cu adevarat utile, restul fiind jocuri sau aplicatii total inutile.
Musai să vă dau dreptate. Sunt informatician de formație și am scris programe până în 1994, când am plecat afară. Pe vremea aceea scriai cod pentru orice, nu ecistau încă limbajele obiect-orientate, etc. Dar nici școală de informatică nu mai avem, asta dacă am avut vreodată. Am terminat liceul în 1988 și programam în Fortran la fabrică. În 1990, când am revenit din armată era la fel. Dar am învățat Dbase de la un inginer maghiar, care a plecat în Ungaria și ne spunea că suntem înapoiați cu 25 de ani faâă de occident. Chiar și în domeniul în care ne credeam așii așilor. Este clar că avem olimpici buni și ne lăudăm, dar să nu uităm că o grămadă de ”aitiști” de la Siemens sau Dell nu fac decât să răspundă la telefoane ca să îi întrebe pe nemți dacă pâlpâie becul verde la router sau, dacă scriu cod, refac bucle stricate, șamd. P.S. La fel ne lăudam mereu cu școala de inginerie românească, uitând că singura mașină concepută în Romania a fost Lăstunul, un rateu uriaș. În rest copy-paste, după Citroen, Renault sau MAN. Sau după Icarus. Să fim serioși, în domeniilșe tehnice suntem vai de capul nostru, neavând facultăți sau profesori performanți.
Sistemul educaţional şi cercetarea ştiinţifică sunt la pământ. Iar elite ştiinţifice recunoscute internaţional nu prea avem. A fost unul Onicescu care a spus. "Veţi crea, veţi avea. Nu veţi crea, nu veţi fi."
Dorin Saramet : Problema nu este ca am pornit de la niste licente straine pentru ca nu puteam reinventa noi roata.Sunt multe tari care au pornit cu niste licente cumparate insa au reusit apoi sa vina cu propriile produse. Un astfel de stat este Corea de sud. Daca va mai amintiti, Daewoo pornise de la o licenta de Opel si apoi au ajuns sa faca propriile masini.Problema cea mai mare la noi este ca dupa ce am cumparat licentele ne-am oprit. Nu ne-am straduit sa invatam cum putem dezvolat propriile proiecte ca sa putem merge mai departe.
Nu e vorba numai de scoala adica despre cei tineri ci si de nestiinta si de rezistenta la schimbare a celor mai in varsta. Aceasta rezistenta s-a manifestat inca din 1990 cand multi au votat cu Iliescu si FSN adica pentru stagnare. Unii pot spune ca acesta comparatie este fortata dar eu cred ca nu.
Sa se uite d nul ziarit pe harta statelelor europene si sa spuna, in 1945 eram inaintea vreunei tari din lista ??? Dar in 89 ?? Si atunci de ce am fi acum ?? Cum ?? S-a intamplat ceva in RO ca sa depasim statele dezvoltate din Europa ??? Ma refer la capitolele educatie, stiinta, nivel de trai, IDU, scl
În 12 noiembrie 1884, in Timișoara erau puse în funcțiune 731 de lămpi de iluminat electric. Lămpile incandescente aveau filamentul din cărbune. Chiar am fost decenii întregi pe primul loc în lume la construcția de utilaj petrolier. Deci se poate. Doar că de vreo 60 de ani suntem în vrie. Din păcate. Noroc că am intrat în UE și țara s-a ridicat puternic. Acum sunt companii străine care ne învață tehnologie, inginerie sau robotică.
Cu tot respectul, d-le Saramet, dar am oarece observatii defacut la cele spuse dr dvs. mai sus. 1 "În 12 noiembrie 1884, in Timișoara erau puse în funcțiune 731 de lămpi de iluminat electric"-oare ar strica daca ne-am uita pe o harta a Europei din anul respectiv? 2 " Chiar am fost decenii întregi pe primul loc în lume la construcția de utilaj petrolier"- nu am argumente documentate sa va contrazic, dar as avea 2 intrebari, de bun simt as zice eu: a-Oare chiar concuram in mod real cu utilajele americane? b-Nu cumva volumul mare de utilaje, precum si de exploatarea lor, nu se datoreaza relatiilor politice cu tari din lumea a treia, tari cu orientari dictatoriale, la fel cum era cu exporturile masive se tractoare, camioane, etc.. Inca o data, cu respect.
Pristanda, ma bag si eu in seama. Ce va scapa la pct 2: sonde, tevi si robinete de petrol si gaz, e de fapt doua chestii: - raportul calitate / pret. Alea americane costau rau. Bune, poate superbune, dar costau. - lumea a treia, ca si noi, nu prea avea dolari sa cumpere americane. Dar cu de-astia ca noi, mai faceau un barter, ceva, mica intelegere, cam cum le dadeam cubanilor masini-unelte, contra-partida cu zahar, Apana Clab si Liheros. Saracie, na… Iar in ziua de azi nu se pune problema. Si micile aranjamente de barter care de bine de rau existau in timpul lui Ceasca au fost “rezolvate” de Petre Roman dupa lovilutie. Dupa ce a rezolvat aranjamentele de comert, a trecut la rezolvarea industriei, pen’ca “morman de fier vechi”. Asa cum era, depasita etc., avea inca niste piete. Nu numai lumea a treia, si ex-URSS, si polonezii, si ungurii si bulgarii cumparau de decenii fiare de la noi. Si tevi, si material rulant feroviar, si textile, si conserve de peste, diverse chestii. Si nu aveau nici ei bani, cel putin nu atunci, sa cumpere din vest. Dar barterul mergea. Da’ nuuuu! Si a inceput economia de BoniBon, Biskuvi, pantofi pt morti etc., daca mai tineti minte.
Ei, si-acum, astept o opinie competenta (bazata pe logica si documente, nu pe pareri personale) referitoare la un mic amanunt : IMPACTUL MIGRATIEI MASIVE ASUPRA SOCIETATII ROMANESTI. Si ma refer mai ales la migratia "definitiva", nu la Gheorghe care-a plecat in vest sa presteze ca necalificat. Fiindca acest Gheorghe e posibil sa revina in Romania peste un an-doi, in timp ce un expert in IT n-are nici un motiv sa mai calce pe-aici.
Nu prea mi-e clar. Conform legendei tabelului referitor la "digital skill", se considera ca un cetatean are "abilități digitale generale de bază" daca e capabil sa faca una din cele 5 activitati din lista de mai jos : 1. Informații și alfabetizare în materie de date: articularea necesitatii de informații, localizarea și recuperarea datelor, informațiilor și conținutului digital. Evaluarea relevanța sursei și conținutului acesteia. Stocarea, gestionarea și organizarea datelor, informațiilor și conținutului digital. 2. Comunicare și colaborare : interacționarea, comunicarea și colaborarea prin tehnologii digitale, fiind conștienți de diversitatea culturală și generațională. Participarea în societate prin servicii digitale publice și private și prin cetățenie participativă. Gestionarea identitatii digitale. 3 Crearea de conținut digital : crearea și editarea conținut digital. Imbunătățirea și integrarea informațiilor și conținutul într-un corp de cunoștințe existent, înțelegând în același timp cum trebuie aplicate drepturile de autor și licențele. 4. Siguranță : protejarea dispozitivelor, conținutului, datelor personale și confidențialitatii în medii digitale. Pproteja sănătatii fizică și psihologică și pentru a fi constientizarea tehnologiilor digitale pentru bunăstarea socială și incluziunea socială. Constientizareae impactului asupra mediului al tehnologiilor digitale și al utilizarea acestora. 5. Rezolvarea problemelor: Identificarea nevoilor și problemelor și pentru a rezolvarea problemelor conceptuale și situaților problematice în mediile digitale. Folosirea instrumentelor digitale pentru a inova procese și produse. Conzluzia : ala care spune ca 3 romani din 4 sunt tufe de Venetia IN TOATE CELE 5 "activitati" din lista ... deci ala fie minte de ingheata apele, fie e complet neinformat.
Uite, un exemplu bun ar fi interactiunea fizica a cetatenilor cu bancile si consultantii de la ghiseele acestor banci. In Vest, aceasta interactiune dispare treptat, pentru ca aproape toata lumea, inclusiv pensionarii, isi rezolva problemele bancare sau financiare on-line. Acum o luna am fost in Norvegia si imi era "rusine" uneori ca plateam cu cardul bancar, acolo toti platind fie cu telefonul, fie cu ceasul inteligent, inclusiv la restaurante unde scanezi un QR, comanzi prin aplicatia respectiva si apoi platesti tot cu telefonul (inclusiv bacsisul). La fel in aeroporturi, nu prea exista personal, ci numai aparate din loc in loc unde iti faci check-in si obtii boarding pass. Un "peisaj" futuristic. Asta inseamna mult software si cunostinte de operare. Nu este stiinta rachetelor.
Romania nu este nici pe departe o forta in IT asa cum tot spun politicienii romani de cateva decenii.Cu putine exceptii, piata romaneasca se bazeaza pe outsourcing, noi neavand proiecte proprii. Da, exista oameni talentati insa nu sunt asa de multi iar o parte dintre ei se pierd in proiecte marunte. Outsourcing-ul a fost o solutie la inceput pe cand trebuia dezvoltat domeniul pe la noi insa nu va putea continua la nesfarsit. Mai ales acum cand salariile au ajuns la un anumit nivel, nesustenabil pentru outsourcing as zice, in Romania, odata ce situatia in Belarus si Ucraina se va mai calma vom vedea multe din firmele care sunt astazi la noi mergand acolo.Va fi greu sa concuram cu tari ca Ucraina unde salariile sunt mai putin de jumatate fata de cat sunt la noi. Solutia ar fi sa avem propriile proiecte si sa iesim din outsourcing insa din pacate nu vad nici o preocupare in directia asta.
Doar ceva mai vroiam sa adaug. Cred ca in Romania va urma in curand o perioada de ajustare a salariilor - in jos sa ne intelegem. Nu vad cum nivelul de astazi al salariilor ar putea fi sustinut in timp de o economie ca a noastra. Ii spuneam cuiva ca la noi lumea vrea salarii ca in occident in conditiile in care PIB-ul nostru nominal pe locuitor este cam 25-30% din cel al statelor occidentale la care ne uitam.Faptul ca veniturile, mai ales in mediul bugetar, au ajuns la nivelul inalt de astazi se datoreaza mai mult unor cresteri artificiale legate mai mult de criza de forta de munca sau de decizii arbitrare decat de productivitatea muncii.
Procentul comunelor ce poseda canalizare publica, 2019, pe regiuni : Regiunea Bucuresti-Ilfov : 62 % Regiunea Centru : 50 % Regiunea Nord-Vest : 48 % Regiunea Vest : 47 % Regiunea Nord-Est : 37 % Regiunea Sud-Est : 30 % Regiunea Sud-Vest (Oltenia0 : 29 % Regiunea Sud (Muntenia) : 21 % Regiunea Sud : Calarasi, Ialomita, Giurgiu, Teleorman, Arges, Dambovita, Prahova. Avem niste prefecti pe-acolo. Niste sefi de consilii judetene. Niste sefi judeteni de partide. Nixte primari. I-a intrebat careva de sanatate p-astia ? Nuuuu. Fiindca, nu-i asa, noi trebuie sa plagem "vaaaaai, cat de inapoiata e Romania" ... dar nu trebuie in nici un caz SA DERANJAM NISTE MAHARI. Decat sa "sufere" maharimea mai bine emigram, asa e ?
Statistica de mai sus arata un adevar pe care il spuneau multi. Contrar impresiei multora,cele mai sarace regiuni din tara sunt in sud nu in est, in Moldova.Si nu ma refer doar la canalizare aici.
Pai da. Dar ia ganditi-va : 10 din cele 32 de comune din Ilfov nu aveau in 2019 retea de canalizare. Nu vorbim de fundul Baraganului ci de Ilfov, adica de locul ala prin care toti smecherii isi trag proprietati pe care au apoi pretentia sa le vanda la pret de vila in buricul Las Vegas-ului.