Forumul Judecătorilor a publicat o decizie CEDO care nu ar justifica ordonanţa privind contestaţia în anulare

În contextul controversatei Ordonanţe anunţate de ministrul Justiţiei, care le va permite celor condamnaţi definitiv de completuri de 5 judecători, începând 2014, să poată face recurs în anulare, Forumul Judecătorilor face publică vineri o decizie a Curţii Europene a Drepturilor Omului într-un caz în care era reclamată modalitatea de desemnare a membrilor completului de judecată.

Într-o decizie pronunţată în 15 septembrie 2015, în cauza Tsanova-Gecheva împotriva Bulgariei,Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit: "Chiar presupunând că desemnarea unui judecător raportor într-un complet de 5 judecători nu a fost efectuată aleatoriu, neexistând alte dovezi ale lipsei de imparţialitate a judecătorilor care alcătuiesc completul, nu rezultă încălcarea exigenţelor art.6 din Convenţie din acest punct de vedere”.

Decizia CEDO:

"106. Reclamanta mai susţine că nu erau îndeplinite cerinţele de independenţă şi imparţialitate prevăzute la art.6 din Convenţie de Curtea Administrativă Supremă. După ce a constatat că art.6 era aplicabil procedurii în cauză, Curtea reiterează că, pentru a stabili dacă o instanţă poate fi considerată „independentă“, în sensul art.6 par.1, trebuie să fie luate în considerare, în special, modul de numire şi durata mandatului membrilor săi, existenţa unei protecţii împotriva presiunilor exterioare şi dacă există sau nu o aparenţă de independenţă (Findlay c. Regatului Unit, 25 februarie 1997, par.73, Oleksandr Volkov c. Ucrainei, nr. 21722/11, par.103). Imparţialitatea este definită prin lipsa de prejudecăţi sau de părtinire. Conform jurisprudenţei constante a Curţii, existenţa imparţialităţii, în sensul art.6 par.1 din Convenţie, se stabileşte în baza unui demers subiectiv, în cadrul căruia se acordă atenţie convingerilor personale şi comportamentului unui judecător – cu alte cuvinte, dacă judecătorul a dat dovadă de prejudecăţi personale sau părtinire într-o cauză, precum şi printr-un demers obiectiv, în cadrul căruia se verifică dacă instanţa în sine, inclusiv prin compunerea sa, între alte aspecte, prezintă suficiente garanţii pentru excluderea oricărei îndoieli legitime în legătură cu imparţialitatea sa (a se vedea, Wettstein c. Elveţiei, nr. 33958/96, par. 42, , Oleksandr Volkov c. Ucrainei, nr. 21722/11, par.104).

(…)

În ceea ce priveşte completul de cinci judecători, reclamanta denunţă modalitatea de desemnare a membrilor săi, dintre judecătorii Curţii Administrative Supreme, care nu ar fi fost efectuată într-o manieră transparentă şi aleatorie. Curtea reţine că reclamanta nu pune sub semnul întrebării imparţialitatea subiectivă a vreunui membru al completului În ceea ce priveşte imparţialitatea obiectivă, Curtea reaminteşte că potrivit jurisprudenţei sale, nu îi revine atribuţia de a examina, în principiu, validitatea motivele pentru care o cauză particulară a fost atribuită unui judecător sau unei instanţe în mod special, dar trebuie totuşi să se asigure că o astfel de atribuire este compatibilă cu cerinţele de independenţă şi imparţialitate. Este de datoria statelor membre ale Convenţiei să asigure o bună administrare a justiţiei şi trebuie să fie luaţi în considerare mai mulţi factori pentru repartizarea dosarelor de pe rolul instanţelor (Bochan c. Ucrainei, nr 7577/02, par.71, 3 mai 2007; Moiseiev c. Rusiei, nr. 62936/00, par.176, 9 octombrie 2008). În prezenta cauză, Curtea constată că părţile nu se pun de acord cu privire la întrebarea dacă judecătorul raportor al completului de cinci judecători a fost desemnat sau nu în mod aleatoriu, conform legii. Cu toate acestea, chiar presupunând că desemnarea sa în complet nu a fost efectuată aleatoriu, neexistând alte dovezi ale lipsei de imparţialitate a judecătorilor care alcătuiesc completul, nu rezultă încălcarea exigenţelor art.6 din Convenţie din acest punct de vedere.

(…)

Prin urmare, s-a constatat că, în speţă, nu a fost încălcat art.6 din Convenţie".

Articolul 6 din Convenţia europeană pentru drepturile omului se referă la dreptul la un proces echitabil.

Forumul Judectorilor face publică această decizie a CEDO în contextul controversatei Ordonanţe anunţate de ministrul Justiţiei, care le va permite celor condamnaţi definitiv, începând cu 2014, de către completuri de 5 judecători de la instanţa supremă să poată face recurs în anulare, arată hotnews.ro.

La începutul lunii octombrie, cu mai puţin de o săptămână înainte de începerea apelului la un complet de 5 judecători în dosarul angajărilor fictive de la Direcţia pentru Protecţia Copilului Teleorman în care Liviu Dragnea a fost condamnat la trei ani şi jumătate de închisoare, premierul Viorica Dăncilă a sesizat Curtea Constituţională privind un conflict juridic între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în privinţa modului de constituire a completurilor de 5 judecători.

În 7 noiembrie, Curtea Constituţională a decis că există conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pe tema constituirii completurilor de 5 judecători.

Potrivit deciziei Curţii, completurile de cinci judecători au fost nelegal constituite din 2014, când instanţa supremă a decis să nu aplice prevederea din Legea 304/2004 privind formarea completurilor de 5 judecători care stabileşte că toţi cei 5 judecători ai completului se stabilesc prin tragere la sorţi. Instanţa supremă a decis ca doar patru să fie aleşi astfel.

Ministrul Justiţiei a anunţat la sfârşitul săptămânii trecute că va fi adoptată o Ordonanţa de Urgenţă în baza căreia cei care au fost condamnaţi definitiv de către completuri de judecată nelegal constituite, din 2014 până acum, să poată face recurs în anulare, afirmând că premierul va decide când şi dacă aceasta va fi adoptată. Tudorel Toader spunea că, în cazul în care va fi emisă OUG pentru rejudecarea proceselor, vor fi revizuite toate soluţiile completelor de 5 judecători de la ÎCCJ, chiar şi cele în care au fost pronunţate soluţii de achitare. Contestaţia în anulare în privinţa achitărilor poate fi făcută de procuror.

Ministrul Justiţiei a anunţat la sfârşitul săptămânii trecute că va fi adoptată o Ordonanţa de Urgenţă în baza căreia cei care au fost condamnaţi definitiv de către completuri de judecată nelegal constituite, din 2014 până acum, să poată face recurs în anulare, afirmând că premierul va decide când şi dacă aceasta va fi adoptată. Tudorel Toader spunea că, în cazul în care va fi emisă OUG pentru rejudecarea proceselor, vor fi revizuite toate soluţiile completelor de 5 judecători de la ÎCCJ, chiar şi cele în care au fost pronunţate soluţii de achitare. Contestaţia în anulare în privinţa achitărilor poate fi făcută de procuror.

Aflat la Bruxelles, unde a fost audiat în Comisia LIBE a Parlamentului European, Toader s-a confruntat cu criticile şi avertismentele parlamentarilor europeni privind situaţia statului de drept în România.

Tudorel Toader şi-a apărat ordonanţa privind completurile de cinci în Parlamentul European, spunându-le deputaţilor din comisia LIBE că poate nu au „informaţia riguros exactă”. „În nicio ţară instanţa supremă nu constituie completuri cu încălcarea legii (...) Nu vrem ca prin acestă contestaţie în anulare cineva să scape de pedeapsă, dar nu îi poţi spune românului că a fost judecat nelegal, dar rămâne în puşcărie”, a spus ministrul Justiţiei, făcând trimitere la decizia Curţii Constitutionale.