EXCLUSIV Jaf la Apele Române. Cum a fost umflat cu milioane de euro contractul pentru ecologizarea râului Bega

EXCLUSIV Jaf la Apele Române. Cum a fost umflat cu milioane
de euro contractul pentru ecologizarea râului Bega

Preşedintele CJ Timiş, Titu Bojin, ar putea fi acuzat de abuz în serviciu în legătură cu derularea unui contract, pe vremea când conducea Administraţia Bazinală de Apă Banat FOTO Mediafax

Tun de milioane de euro la Apele Române. Curtea de Conturi a sesizat procurorii anticorupţie pentru deturnare de fonduri şi abuz în serviu, după ce a verificat cum s-a derulat contractul pentru ecologizarea râului Bega, în perioada 2008-2014. Cei care au girat afacerea frauduloasă sunt personaje importante ale fostei guvernări PSD-PDL.

Ştiri pe aceeaşi temă

În ianuarie 2015, Curtea de Conturi a făcut un control la Administraţia Bazinală de Apă (ABA) Banat Timişoara. Auditorii au descoperit un adevărat jaf în perioada în care instituţia a fost condusă de actualul preşedinte al Consiliului Judeţean Timiş, Titu Bojin, şeful PSD Timiş la vremea respectivă. Astfel, contractul ”Ecologizare râu Bega ape sectorul Timişoara, frontiera Serbia, jud. Timiş” a fost umflat prin clauze ilegale, lucrări de milioane de euro fiind încredinţate fără licitaţie. Mai mult, la acest contract au participat, ca prestatori de servicii, şi firme controlate direct de Titu Bojin.

În iunie 2015, plenul Curţii de Conturi a sesizat organele de urmărire penală privind fraudele comise în derularea acestui contract, infracţiunile vizate fiind abuzul în serviciu şi deturnarea de fonduri.

Licitaţie cu ”dedicaţie”

În 2008, ABA Banat a demarat proiectul de ecologizare a canalului Bega, de la Timişoara până la frontiera cu Serbia. Finanţarea s-a făcut din împrumuturile acordate de Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, pentru proiectul „Apărarea împotriva inundaţiilor în zona de sud-vest a României”.

Licitaţia a fost câştigată cu cântec de asocierea formată din firmele APASCO SA Măneciu, SOCOT SA Târgu Mureş şi Deltacons SA Tulcea, firme de casă ale Administraţiei Naţionale ”Apele Române” (ANAR).

În anunţul de participare, ABA Banat a ”uitat” să menţioneze că valoarea contractului se ajustează în funcţie de indicii preţurilor de consum lunari, aspect important pentru ofertanţi, dat fiind că lucrarea s-a derulat pe o perioadă mare – 2008/2014. Cu această informaţie în buzunar, asocierea condusă de APASCO şi-a permis să scadă preţul ofertei, astfel încât să-i scoată din cursă pe ceilalţi concurenţi, ştiind că, ulterior, îşi va recupera banii cu vârf şi îndesat din ajustarea contractului.

Astfel, deşi preţul iniţial al contractului a fost de 55,8 milioane de lei, la finalizare, valoarea lucrărilor s-a dublat, totalizând 108,6 milioane de lei. Asta cu toate că legislaţia prevede că valoarea lucrărilor suplimentare nu poate depăşi 50% din valoarea contractului iniţial.

Cum să dublezi profitul într-un contract

În 2009, proiectantul lucrării, firma Aquaproiect SA, şi ABA Banat au întocmit lista de lucrări pentru ecologizarea canalului Bega. Pentru a se umfla cât mai mult costurile, valoarea lucrărilor a fost stabilită după un deviz din 2007, care făcea trimitere la un document similar din 2005. Prin urmare, valoarea lucrărilor a fost ajustată în raport cu indicii de consum din 2005. ”Aceste valori nu pot fi aferente anului 2005, atât timp cât devizul general a fost întocmit în 2007, iar contractul s-a încheiat în 2008”, au consemnat auditorii în raportul de control.

Mai mult, ajustarea s-a aplicat, ulterior, întregului contract, nu doar lucrărilor care mai erau de executat. Numai din această ”eroare” de calcul, firmele executante au câştigat 10 milioane de lei, arată Curtea de Conturi.

În 2010, firma APASCO a mai dat un tun. A semnat cu ABA Banat un act adiţional pentru lucrări suplimentare, în valoare de 11,7 milioane de lei, menţionându-se, în mod neverosimil, că preţurile sunt la nivelul anului 2005. După aceeaşi ”aritmetică”, valoarea lucrărilor suplimentare a fost ajustată la zi. ”O astfel de menţiune, potrivit căreia preţul unui act adiţional încheiat în 2010 ar conţine preţuri din anul 2005, nu se justifică nici logic, şi nici legal”, se arată în raportul Curţii de Conturi.

Deturnare de fonduri

Curtea de Conturi a constatat că la contractul de ecologizare a canalului Bega au fost „lipite” alte două lucrări, care nu aveau lăgătură cu acest proiect – consolidarea şi placarea cu dale a malurilor râului Bega şi reabilitarea sediului ABA Banat. Prin acest tertip, Titu Bojin a reuşit să încredinţeze lucrările unor firme de casă, fără licitaţie.

”Obiectivele au fost aprobate spre a fi finanţate din împrumuturile acordate de Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, fapt prin care, practic, s-a aprobat o deturnare de fonduri, întrucât cele două obiective de investiţii ce au fost alipite, ulterior, contractului, nu fac parte din lucrările de apărare împotriva inundaţiilor”, potrivit raportului de control.

Decizia ilegală a fost luată de o comisie formată din reprezentanţi ai firmelor APASCO SA, SOCOT S.A şi Deltacons SA, împreună cu angajaţi ai ABA Banat. Comisia a stabilit şi contractorul, şi preţul lucrărilor. Astfel, reabilitarea Palatului Apelor (sediul ABA Banat), monument istoric, a fost făcută de firma Tehnomodus SA Arad, abonată de ani de zile la contracte cu statul, pentru suma de 10,8 milioane de lei.
”Firma APASCO SA nu avea personal specializat spre a executa lucrări de reabilitare ale unor clădiri-monument istoric, fapt pentru care, potrivit Raportului comisiei de evaluare, a decis să cedeze lucrarea firmei Tehnomodus SA Arad. Dar executarea acestei lucrări, finanţată din bani publici, nu putea fi negociată de reprezentanţii SC APASCO SA împreună cu SC Tehnomodus SA şi câţiva angajaţi ai ABA Banat, ci trebuia să fie supusă procedurilor legale de achiziţii publice”, a arătat Curtea de Conturi.

Deconturi umflate

Ulterior, valoarea lucrărilor de reabilitare a sediului ABA a crescut la 12,8 milioane de lei. Devizele de lucrări au fost umflate prin fals, susţine Curtea de Conturi. Pentru a-şi maximiza profitul, costructorul şi-a pus ilegal adaos comercial la anumite materiale. Astfel, la articolul ”granit”, urmare a preţurilor mai mari trecute în situaţiile de lucrări, comparativ cu preţurile din facturile de la furnizori, s-a constatat o diferenţă de 91.350 de lei, ce reprezintă prejudiciu estimat, iar la articolul ”ferestre”, prejudiciul estimat este de 103.586 de lei.

Mai mult, Tehnomodus SA a făcut mai puţine lucrări decât a trecut la deconturi. La verificarea pe teren, auditorii au stabilit că au fost montate două uşi duble (circa 20 de metri pătraţi), dar au fost decontate uşi pentru o suprafaţă de 331 metri pătraţi.

Secret de serviciu

Auditorii Curţii de Conturi nu au reuşit să verifice toate docomentele din contractul pentru reabilitarea Palatului Apelor. Astfel, în cazul unor devize de plată, ABA Banat a predat auditorilor o singură filă din zece, restul fiind clasificate drep ”secret de serviciu”.

”Urmare a acestei constatări, echipa de control a formulat, retoric, următoarele întrebări: De ce a fost clasificat un document prin care s-a mărit valoarea contractului de lucrări? De ce a fost clasificat doar acest document, prin care practic s-a aprobat deturnarea unor fonduri provenite dintr-un împrumut acordat României de Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei?”, se menţionează în actul de control.

Firmele lui Titu Bojin, la ”masa bogaţilor”

În cadrul aceluiaşi proiect, în 2009, ABA Banat a semnat un contract cu Lescaci SRL Negreşti-Oaş, pentru amenajarea râului Bega, pe sectorul Leucuşeşti-Curtea. Preţul a fost stabilit la 47,7 milioane de lei, durata contractului fiind de 15 luni. Cu toate că lucrările trebuiau finalizate la 29 octombrie 2010, contractul prevăzând penalităţi pentru întârziere, lucrările nu fuseseră finalizate nici în 2014. ABA Banat a închis ochii la aceste nereguli cu un preţ. 

Lescaci SRL Negreşti-Oaş, ca de altfel toate celelalte firme participante la contract - APASCO SA, SOCOT SA, Deltacons SA şi Tehnomodus SA, a acceptat să lucreze cu societăţi în care Titu Bojin avea un interes direct. Astfel, materialele de construcţii au fost transportate cu camionele firmelor Lugomet SA sau Remodet TMB SRL. Potrivit declaraţiei de interese, Bojin este acţionar majoritar la Lugomet SA Lugoj şi asociat unic la Remodet TMB SRL Lugoj.

La vremea respectivă, Titu Bojin nu vedea nicio problemă în privinţa contractelor firmelor familiei sale cu societăţile care aveau în derulare contracte cu ABA Banat, al cărui director era. Potrivit acestuia, a fost vorba doar de o simplă furnizare de servicii. ”Nu există contracte de subantrepriză. Alta este furnizarea de servicii. Că există lucrări de transport sau furnizare de materiale de către diverse firme, asta este altă discuţie. Nu văd nici un conflict de interese”.

Cine sunt principalii vinovaţi

Printre cei posibil vinovaţi de deturnarea de fonduri şi abuz în serviciu se numără personaje grele. Primul pe listă este actualul preşedinte al Consiliului Judeţean Timiş, Titu Bojin, care nu este la primul conflict cu legea. Personaj controversat, Bojin a fost multă vreme liderul PSD Timiş. Din anul 2001 şi până în 2011, Titu Bojin a fost director al ABA Banat. În această perioadă, el a fost şi consilier judeţean PSD.

Potrivit raportului de control, avizele de mărire ilegală a valorilor contractelor au fost semnate de  ministrul dezvoltarii regionale de la acea vreme, Vasile Blaga, în calitate preşedinte al Consiliului Interministerial de Avizare Lucrări Publice de Interes Naţional şi Locuinţe. Elena Udrea, care era ministru interimar la Mediu, a girat, de asemenea, ilegalităţile.

Fostul şef al Apelor Române, Vasile Pintilie, a închis şi el ochii la nereguli. Fost consilier local PSD la Focşani, Pintilie a fost numit preşedinte director general la Apele Române la propunerea baronul de Vrancea, Marian Oprişan.

Beneficiarii tunului

Firmele care au participat la contractul de ecologizare a râului Bega au o carte de vizită comună: toate şi-au îmbogăţit patronii din contracte dubioase cu statul.

În mai 2005, pe când era ministru al Mediului, Sulfina Barbu reclama procurorilor anticorupţie că firmele APASCO SA Măneciu, controlată de Sterian Marian, şi SOCOT SA Târgu Mureş, controlată de Sorin Apostol, au primit, în perioada 2000-2004, prin încredinţare directă, contracte pentru aproape toate lucrările de construcţii hidrotehnice, în ciuda valorilor care depăşeau pragul-limită ce impunea organizarea unor licitaţii.

Cu toate acestea, firmele au continuat să primească lucrări cu dedicaţie de la Apele Române şi în anii următori. Conform unei statistici a ANAR, din 2011, din cele 357 de lucrări hidrotehnice aflate în desfăşurare în întreaga ţară în acel an, cele mai multe erau executate de APASCO - 28, şi SOCOT, 24.

Al treilea cel mai mare beneficiar de lucrări de la ANAR în 2011 a fost firma Lescaci SRL Negreşti-Oaş, cea pe care fostul ministru al Mediului, Laszlo Borbely, ar fi avantajat-o, ulterior, în obţinerea de contracte de la Apele Române, în schimbul unor lucrări în valoare de 20.000 de euro la un apartament al cuscrei sale.

Deltacons SA Tulcea, controlată de Alexandru Stroie, este şi ea o firmă de casă a ANAR. Presa a relatat că, în guvernarea PSD, Deltacons a înhăţat grosul lucrărilor de construcţii şi amenajări hidrotehnice ale braţului Sulina, din judeţul Tulcea.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările