Dosarul „Referendumul“, la final. Procurorul DNA a cerut pedeapsa cu închisoarea pentru Liviu Dragnea

Dosarul „Referendumul“, la final. Procurorul DNA a cerut pedeapsa cu închisoarea pentru Liviu Dragnea

Liviu Dragnea este judecat pentru folosirea influenţei

Liviu Dragnea s-a prezentat, miercuri, la Curtea Supremă, unde magistraţii au luat în discuţie ultimul termen din dosarul în care vicepremierul a fost trimis în judecată, alături de peste 70 de persoane, pentru fraudarea referendumului din 2012 privind demiterea fostului preşedinte Traian Băsescu. Procurorul de caz a cerut pedeapsa cu închisoarea pentru Liviu Dragnea. Sentinţa se va da pe 6 mai.

Ştiri pe aceeaşi temă

UPDATE Magistraţii Curţii Supreme, care au judecat dosarul ”Referendumul”, au anunţat că vor da verdictul în acest caz pe data de 6 mai.

Dragnea a declarat la ieşirea din sediul Înaltei Curţi că speră să fie achitat pentru că nu a găsit în dosar probe care să îl lege de acuzaţii care i se aduc.

Întrebat de jurnalişti dacă are ceva de reproşat, Dragnea a spus că "nu poţi să-ţi reproşezi că exişti, că faci parte dintr-un partid, că ai fost parte dintr-o echipă mare care, împreună cu 7,4 milioane de români, a votat la referendum". "Sper că intanţa hotărăşte, nu procurorii", a mai spus el. Întrebat dacă are emoţii, Dragnea a răspuns că "Nu e vorba de emoţii, am văzut tot felul de inculpaţi, şi tineri, asta mă afectează foarte mult, după trei ani de proces, nu mai ai emoţii".

”Am rămas surprins şi eu şi  avocatul meu şi nu numai de faptul că în faţa unei instanţe, la Curtea Supremă, cineva îşi dă cu părerea făcând asemenea afirmaţii pur şi simplu. Resping categoric. Suntem la Înalta Curte totuşi. Dacă ei îşi permit să se joace cu vorbele, eu nu îmi permit. Nu mi-am permis niciodată, nici în faţa instanţei şi nici în faţa altor instituţii. Resping categoric astfel de afirmaţii neprobate la fel cum nu a fost probată niciun fel de afirmaţie şi consideraţie şi presupunere din rechizitoriu. Nu există dovezi pentru că nu am vorbit cu martorii”, a declarat Dragnea în legătură cu afirmaţiile procurorului cum că ar fi vorbit cu martorii pentru a se pune de acord ce să declare în faţa instanţei.

 

La ultimul termen din dosar, toţi inculpaţii au fost prezenţi în faţa instanţei, iar sala de judecată a devenit neîncăpătoare.

Procurorul DNA a precizat că Parchetul este de părere că martorii propuşi în apărare au discutat înainte de termen cu Liviu Dragnea pentru a cădea de acord ce să spună în instanţă. 

Acesta a cerut pedeapsa cu executare pentru Liviu Dragnea, însă nu a precizat un cuantum exact adăugând că atributul instanţei este să stabilească pedeapsă.

Mai mult, procurorul a arătat că s-a dispus trimiterea în judecată a celorlalţi inculpaţi pentru complicitate morală.

De asemenea, anchetatorii susţin că unul dintre inculpaţi, Constantina Baba, a solicitat să falsifice semnături pentru că nu ieşeau voturile la număr.

În ultimul cuvânt în faţa instanţei, Liviu Dragnea le-a spus magistraţilor că este nevinovat şi că acuzaţiile aduse în acest dosar „pleacă de la o premisă greşită şi periculoasă pentru România”.

„Consider că acuzaţiile aduse pleacă de la o premisă greşită şi periculoasă pentru România. Nimeni nu va mai îndrăzni să cheme cetăţenii la vot. Prezentă la vot e un folos pentru democraţie. Îmi susţin nevinovăţia, am credinţa că acţiunile mele au respectat legile ţării. Am adus argumente şi probe pentru a fi achitat”, a declarat Liviu Dragnea.

Ponta, audiat în dosarul „Referendumul”

La un termen anterior, premierul Victor Ponta s-a prezentat în faţa judecătorilor pentru a da declaraţii în calitate de martor. Acesta le-a spus magistraţilor Instanţei Supreme că, prin folosirea sistemului prin care se făcea numărătoarea paralelă se putea împiedica „orice fraudare electorală”. 

„După ce am avut acest sistem, PSD a făcut cunoscut faptul că îl deţine şi că îl folosim pentru efectuarea numărătorii paralele şi pentru a împiedica orice fraudă electorală sub acest aspect. Prin folosirea acestui sistem nu poate fi alterat rezultatul unui scrutin. Este imposibil să schimbi rezultatul prin folosirea unui sistem informatic de transmitere a acelor date. Datele oficiale prezentate de BEC au confirmat datele colectate de noi prin acest sistem informatic, atât în 2012 şi 2014, cât şi în 2009 colectate de PDL. Nu au existat diferenţe semnificative nici cu privire la prezenţa la vot, nici la compoziţia votului”, a declarat Ponta.

De asemenea, acesta a precizat că USL şi-a anunţat strategia în speranţa că astfel vor atrage mai mult oameni la vot. Mai mult, al e menţionat că USL a susţinut demiterea lui Traian Băsescu şi, în repetate rânduri, a îndemnat cetăţenii să iasă la vot.

„USL a făcut publică strategia sa pentru atragerea cetăţenilor la vot în campania pentru referendum. USL a susţinut politic procedura de suspendare a lui Traian Băsescu, iar ulterior a suspendării în Parlament. În mod public şi repetat am făcut apel, aşa cum este legal şi constituţional, către cetăţeni să vină la vot şi să voteze da la referendum. Conform sondajelor publice, majoritatea covârşitoare a votanţilor ar fi votat «DA», asa cum au confirmat şi rezultatele scrutinului”, a spus premierul.

Totodată, el a menţionat că, la toate scrutinurile, toţi liderii politici se abţin să îi îndemne pe cetăţeni cu cine să voteze, însă aceştia mereu îndemnă oamenii să iasă la vot.

Ponta: Toţi liderii politici îndeamnă să cetăţenii să iasă la vot

„În mod repetat, la toate scrutinurile electorale, candidaţii, liderii politici, în declaraţiile date la secţiile de votare se abţin în a indica în ce fel să voteze cetăţenii, deoarece exista sancţiuni pentru mass-media, dar absolut toţi liderii politici, indiferent de genul scrutinului, îndeamnă cetăţenii să vină la vot. Inclusiv legea audiovizualului interzice ca în ziua scrutinului să se dea indicaţii cu privire la cum anume să se voteze, dar permite să se îndemne chemarea cetăţenilor la vot”, se arată în declaraţia lui Victor Ponta.

Cu toate acestea, premierul le-a spus magistraţilor că nu îşi aduce aminte dacă în ziua referendumului ar fi primit, pe telefonul său, mesaj de la numărul 1855.

„Ştiu însă că de la centrul de transmitere a mesajelor se transmiteau la mesaje cu îndemnul la vot, iar ca acesta să nu fie impersonale se folosea numele lui Liviu Dragnea, şeful campaniei electorale. Asta nu înseamnă că domnul Dragnea trimitea aceste mesaj, nici nu ar fi putut pentru că fizic ar fi fost imposibil”, a spus Ponta în apărarea lui Dragnea. 

De asemenea, acesta a detaliat sistemul de transmitere a mesajelor şi scopul în care acesta este folosit.

„Cunoşteam sistemul de transmitere a mesajelor. E folosit pentru tot felul de campanii: umanitare, de publicitate, este un soft care generează mesajele. Adresele trimise de structura centrală în teritoriu, în timpul unei campanii electorale, nu au caracter juridic, ci doar unul de organizare politică. Aceste adrese se folosesc pentru orice tip de scrutin. Juridic, nu există sancţiune pentru persoana care nu îşi face campania în sensul celor transmise de la centru. Adresele au un caracter de recomandare generală, unii le respectă, alţii îşi fac propria strategie de campanie. Personal, în anul 2008 când am candidat pe un post de deputat, am folosit un alt tip de campanie, alt tip de culori decât cele recomandate de la centru şi nu am fost sancţionat pentru acest lucru”, a explicat premierul României. 

În privinţa rezultatului de la referendum, Ponta a precizat că PSD nu ar fi putut obţine niciun folos, mai ales că, în cazul în care referendumul era validat, PSD nu avea candidat propriu pentru postul de preşedinte al României, ci l-ar fi susţinut pe Crin Antonescu, candidatul USL.

Ponta: De la centru se trimit şi mesaje sub semnătura liderilor de partid cu funcţii administrative

Procurorul de şedinţă l-a întrebat pe Victor Ponta dacă, în cazul în care de la centru se trimiteau mesaje sub semnătura unei persoane din conducerea partidului, dacă acea persoană ar fi trebuit să aibă cunoştinţă de conţinut, iar premierul a răspuns: „Da, se întâmplă astfel de lucruri la liderii de partid cu funcţii administrative”. 

„Atenţia lor este îndreptară în primul rând asupra documentelor juridice. Cele politice consemnează discuţii din forumurile politice şi nu comportă sancţiuni. În legătură cu adresele care au vizat organizarea de tombole, alte acţiuni pentru acea zi, există decizii care ţin de staff-ul de campanie. Ideile din forumurile politice sunt consemnate de secretariatul tehnic, dar în teritoriu există flexibilitatea pentru orice fel de strategie legală. În timpul campaniei, echipele de campanie lucrează uneori 14-16 ore pe zi. Liderii politici au alte priorităţi şi nu participă la toate activităţile echipei de campanie”, a completat premierul. 

Întrebat de judecători despre organizarea acelor tombole, Victor Ponta a precizat că a cerut ca fiecare campanie electorala să se facă cu respectarea legii: „Nu cunosc despre hotărârea ca în teritoriu să se organizeze tombole, este posibil să fie o decizie la nivel local”.

Premierul nu precizat că a fost informat că, inclusiv în ziua votului, echipa de comunicare a îndemnat, prin mijloace legale, care nu sunt interzise de legea audiovizualului, prezenţa la vot.

„Nu îmi amintesc să fi văzut aceste mesaje, dar îmi amintesc că am primit semnale din ţară, în sensul că erau cetăţeni care doreau să voteze, dar secţiile de vot se închideau. Cunosc faptul că toate partidele aplică strategia de campanie «door to door». Este un mod de campanie pe care îl aplică şi PSD-ul care are o structură politică foarte puternică în teritoriu. Genul acesta de campanie se aplică atât în mediul urban cât şi rural şi constituie un mod legal de a îndemna a cetăţenii să-şi exprime votul, nu şi cum anume să voteze.  Faptul că la referendum există condiţia validării acestuia prin întrunirea unui anume număr de votanţi, nu schimbă în niciun mod datele problemei. Exact aceeaşi metodă de strategie politică, efectuată în ziua scrutinului, a fost aplicată în toate campaniile electorale, pentru toate tipurile de scrutin”, a spus Ponta.

De asemenea, acesta a mai adăugat că electoratul PSD-USL „este un electorat care se mobilizează la vot mai ales în prima parte a zilei, motiv pentru care este nevoie de aceasta metodă de îndemn la vot”.

Mulţi pe liste, puţini la vot

La termenul din 24 octombrie 2014, desfăşurat tot la Curtea Militară de Apel, au fost audiaţi aproape 300 de martori, aduşi cu autocarele din judeţele Olt, Gorj, Teleorman şi Vrancea. 

Înainte să înceapă procesul, magistraţii au subliniat că martorii au fost aduşi cu mandat pentru ca în acest fel cheltuielile pentru deplasare să fie suportate de către stat sau, după caz, de către persoanele condamnate, atunci când li se vor imputa cheltuielile de judecată.
 
Majoritatea celor audiaţi în dosar a spus instanţei că, deşi numele lor apar pe listele cu votanţi, ei nu s-au prezentat la urne, iar alţii au dat declaraţii în locul rudelor care în ziua votării erau plecate în străinătate.
 

Închisoare cu suspendare după ce au recunoscut că au fraudat referendumul

În acest dosar, soţii Marius Marinel şi Simona Cristina Preduţ au fost judecaţi separat de ceilalţi 73 de inculpaţi, prin procedura simplificată, după ce şi-au recunoscut vinovăţia. La 2 iulie 2014, instanţa supremă i-a condamnat pe cei doi la câte un an şi patru luni de închisoare cu suspendare şi le-a stabilit acestora un termen de încercare de trei ani şi patru luni.

Liviu Dragnea, trimis în judecată în 2013

Pe 7 octombrie 2013, Liviu Dragnea a fost trimis în judecată alături de alte 74 de persoane, primul termen din dosarul „Referendumul” având loc pe 15 noiembrie 2013. 
 
Dragnea, secretar general al PSD la data faptelor, a fost trimis în judecată pentru infracţiunea de folosire a influenţei sau autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.
 
Potrivit rechizitoriului procurorilor, Liviu Dragnea, „cu ocazia organizării şi desfăşurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenţa şi autoritatea sa în partid în scopul obţinerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianţa politică din care făcea parte partidul reprezentat de inculpat, şi anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obţinute în alte condiţii decât cele legale".
 
Anchetatorii susţin că Dragnea a fost susţinut în fraudarea referendumului de 74 de preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare din localităţi din judeţele Teleorman, Vrancea, Gorj şi Olt. Aceştia au fost trimişi în judecată pentru falsificare, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale şi introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători, infracţiuni comise sub forma autoratului, complicităţii sau a instigării.
 
„Infracţiunile reţinute în sarcina persoanelor implicate în desfăşurarea procesului de votare - preşedinţi şi membri ai secţiilor de votare - au constat în principal în aceea că ei şi-au încălcat atribuţiile de serviciu referitoare la asigurarea unui proces corect de vot, înlesnind falsificarea listelor electorale (atât liste permanente cât şi liste suplimentare), prin adăugarea de persoane care nu au făcut cerere de vot cu urna mobilă, care nu s-au prezentat la vot sau care nu se aflau în România la data referendumului, prin contrafacerea materială a semnăturilor acestora şi introducerea în urne a unui număr de voturi corespunzător semnăturilor falsificate. În acest fel, numărul total de voturi exprimate a fost crescut artificial, prin includerea voturilor obţinute prin falsificarea semnăturilor", au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.
 
 
Mai multe ştiri pe aceeaşi temă:
 
 
Vicepremierul Liviu Dragnea s-a prezentat, joi, la Curtea Supremă, unde a fost luat în discuţie un nou termen din dosarul „Referendumul” în care acesta este judecat, alături de alte aproape 100 de persoane, de fraudarea referendumului pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu. Dragnea le-a explicat magistraţilor că nu a cunoscut „vreun preşedinte de secţie de votare în legătură cu referendumul”. Mai mult, acesta a cerut audierea lui Ponta.
 
 
După ce Teleormanul a ajuns renumit pentru suspiciunile de fraudă de la referendumul din 2012, Alexandria, ajunge cunoscută în 2014 drept reşedinţa în care s-au cumpărat voturi la alegerile prezidenţiale cu 50 de lei. Liviu Dragnea, din poziţia de acuzator, a lansat într-o conferinţă de presă susţinută, astăzi, acuzaţii legate de mită electorală la scrutinul din 2 noiembrie, scena de desfăşurare fiind chiar Alexandria, oraşul său de reşedinţă.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările