UPDATE DOCUMENT Ministerul Justiţiei a publicat raportul GRECO. Secţia Specială „o anomalie a cadrului instituţional existent”

UPDATE DOCUMENT Ministerul Justiţiei a publicat raportul GRECO. Secţia Specială „o anomalie a cadrului instituţional existent”

Imagine de arhivă

Ministerul Justiţiei a publicat marţi ultimul raport al GRECO. Raportul critică în termeni duri Secţia specială de investigare a infracţiunilor din Justiţie şi arată că decizia autorităţilor române de a întări poziţia secţiei este în profundă contradicţie cu recomandarea de desfiinţare a acesteia din precedentul raport.

UPDATE Ana Birchall: Fiecare instituţie menţionată în raportul GRECO să-şi facă analiza şi să ia măsuri

Ministrul Justiţiei, Ana Birchall, a anunţat, marţi, că instituţia pe care o conduce va face o analiză după rapoartele GRECO, aşa cum, după părerea sa, ar trebui să facă fiecare instituţie menţionată în acest raport şi să ia măsurile care consideră că se impun.

„Ministerul Justiţiei şi Guvernul, prin Ministerul Justiţiei, a dat dovadă de transparenţă, a dat dovadă de bună-credinţă, de profesionalism şi, în mai puţin de două săptămâni de când am primit rapoartele, le-am şi tradus şi au fost publicate astăzi. Eu mă bucur că, în raportul acesta, un obiectiv important al Ministerului Justiţiei, asumat pe perioada Preşedinţiei noastre, a fost aderarea Uniunii Europene la GRECO în calitate de observator. Pot să spun că acest obiectiv al Ministerului Justiţiei a fost îndeplinit. În legătură cu celelalte recomandări, vă rog să ne înţelegeţi, la Ministerul Justiţiei noi o să ne facem propria analiză, aşa după cum cred că fiecare instituţie menţionată în raportul GRECO o să-şi facă propria analiză şi să tragă concluziile şi să ia măsurile care consideră că se impun", a declarat Ana Birchall.


UPDATE II Tarcea, după raportul GRECO: ”Vom asista la demisii sau măcar la retrageri decente din spaţiul public?

Raportul de follow up referitor la Raportul ad hoc privind România exprimă aceleaşi preocupări şi îngrijorări în ceea ce priveşte „legile justiţiei” ce s-au reflectat şi în sesizările pe care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie le-a transmis Curţii Constituţionale în cadrul procesului de verificare a constituţionalităţii modificărilor propuse de Parlament şi agreate de o parte a Consiliului Superior al Magistraturii.
Mă refer aici la: lipsa de transparenţă şi dialog; riscul plecărilor din magistratură şi promovărilor arbitrare; Secţia specială pentru investigarea infracţiunilor din justiţie (SIIJ); Slăbirea independenţei judecătorilor şi procurorilor

Mai constată GRECO, că modificările legilor justiţiei şi deciziile Curţii Constituţionale reprezintă o potenţială ameninţare la adresa independenţei magistraţilor şi că modul în care este reglementată răspunderea magistraţilor reprezintă un risc de presiune asupra judecătorilor si procurorilor.
Nu pot să nu mă întreb acum, după publicarea raportului, dacă cei care au propus şi susţinut necondiţionat modificări legislative care încalcă independenţa justiţiei îşi vor asuma rezultatul acţiunilor lor.
Vom asista la demisii sau măcar la retrageri decente din spaţiul public?
Justiţia din România face parte din marea familie a justiţiei europene, iar cei ce nu respectă sau nu pot înţelege valorile europene nu au căderea să se pretindă reformatori. Ar trebui măcar să tacă!”, a declarat Cristina Tarcea pentru G4Media.


UPDATE  Florin Iordache critică Raportul GRECO

PSD şi Guvernul nu vor desfiinţa Secţia Specială, chiar dacă aceasta este criticată în Raportul GRECO, care cere insistent acest lucru, a declarat pentru Europa Liberă vicepreşedintele Camerei Deputaţilor, Florin Iordache. 

"Nu sunt de acord şi vă spun de ce. Din acest club fac parte şi Franţa şi Anglia şi Germania. Şi Anglia şi Germania şi Franţa au o serie de recomandări pe care nu le-au transpus şi nu au de gând să le transpună. Atât timp cât suntem o ţară independentă, cât avem un Parlament ales democratic, Parlamentul e singurul care poate modifica legislaţia. În acest club putem funcţiona foarte bine cu Secţia întărită, care asigură o anumită siguranţă şi independenţa reală a justiţiei”, a declarat Florin Iordache.

El susţine că oficialii europeni au o problemă doar cu Secţia specială, fără a vedea însă "marile probleme din Justiţie", şi transmite clar că PSD nu vrea să desfiinţeze acestă structură de anchetare a magistraţilor.

"Atâta timp cât GRECO a observat, spre exemplu, numai Secţia Specială şi deranjează foarte tare Secţia Specială şi GRECO nu a observat marile probleme din Justiţie, mă refer aici la protocoale, mă refer la constituirea completelor, la influenţarea şi nerespectarea legii de cei care înfăptuiesc justiţia, sunt nişte chestiuni de o gravitate foarte mare. Nu intenţionăm şi nu am intenţionat să desfiinţăm Secţia Specială. De ce această Secţie când exista la DNA era mai bună? Această Secţie, aşa cum este, trebuie să funcţioneze mai bine, mai rapid, astfel încât acolo unde sunt probleme această Secţie să se ocupe de ele. Pe zona Secţiei nu putem interveni decât a ajuta pentru o mai bună operaţionalizare şi funcţionare”, a adăugat vicepreşedintele Camerei Deputaţilor.

Singura recomandare de care vor ţine cont cei din PSD este legată de conduita parlamentarilor. Florin Iordache a ţinut să precizeze că anumite lucruri sunt inacceptabile şi ele nu vor fi implementate.

"O serie de recomandări vor fi implementate, Codul de conduită există la Camera Deputaţilor şi nu există la Senat, acest Cod de Conduită trebuie implementat şi la Senat”, a subliniat Iordache.

***
GRECO insistă, în raportul privind Justiţia din România, că Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ). Această solicitare apare expres şi este argumentată pe larg în raportul care monitorizează felul în care au fost urmate de autorităţile române recomandările din Raportul Ad hoc (Regulă 34).
 
Cele două raporte GRECO pot fi descărcate aici.

În raportul privind conformarea, în care sunt analizate progresele în implementarea măsurilor recomandate în 2015 pentru prevenirea corupţiei în cazul parlamentarilor, judecătorilor şi procurorilor, GRECO a concluzionat că România s-a conformat în totalitate doar în cazul a patru dintre cele 13 recomandări, implementând parţial trei şi neimplementând şase. Într-un raport de urmărire a situaţiei, care evaluează conformarea cu recomandările formulate în raportul ad hoc referitor la reforma judiciară pregătit prin procedură de urgenţă în 2018, GRECO a observat că autorităţile române au aplicat doar una dintre cele cinci recomandări.

Secţia Specială: „o anomalie a cadrului instituţional existent”
 
GRECO transmite, în concluziile raportului, că este în mod deosebit preocupat de faptul că recomandarea de a fi abandonată crearea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie a fost complet ignorată. În Raportul Ad hoc, GRECO a recomandat abandonarea creării secţiei speciale pentru investigarea magistraţilor. 
 
GRECO reaminteşte că această secţie a fost văzută că o anomalie, care ar putea duce la conflicte de jurisdicţie.
 
Îngrijorările exprimate de GRECO în Raportul Ad hoc asupra consecinţelor negative ale creării unei astfel de secţii şi raţiunii principale din spatele acestei decizii rămân chiar mai relevante în contextul presiunilor constante asupra DNA, al demiterii procurorului-şef al DNA şi al controverselor din România legate de numirile procurorilor-şef.
 
„Măsurile luate de autorităţile române sunt în deplină contradicţie cu recomandarea GRECO, ceea ce reprezintă o evoluţie profund îngrijorătoare. Preocupările exprimate de GRECO în Raportul ad hoc privind consecinţele negative ale înfiinţării unei astfel de structuri specializate de urmărire penală şi motivele reale care stau la baza acestei decizii13 rămân şi mai relevante în contextul presiunii continue asupra Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), eliberării din funcţie a procuroruluişef al DNA14 şi al influenţei crescânde a controverselor aflate în desfăşurare în România cu privire la numirile de judecători şi procurori15. În acest sens, GRECO constată că recenta modificare adusă Legii nr. 304/2004 prin OUG nr. 7/2019 privind poziţia ierarhică a Procurorului-şef al Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justieţie (a se vedea punctul 28) permite revocarea apelurilor depuse de alte organe de urmărire penală, inclusiv de către Procurorul General, la instanţele de judecată mai mari în grad, de
exemplu în cazurile de corupţie, şi plasează această Secţie în afara structurii ierarhice a organelor de urmărire penală. GRECO face, de asemenea, referire la observaţiile Comisiei de la Veneţia cuprinse în ultima sa Opinie referitoare la amendamentele privind legile justiţiei, care statuează că "temerile existente conform cărora noua structură ar servi ca un instrument (suplimentar) de intimidare şi de presiune asupra judecătorilor şi procurorilor – în special dacă e corelată cu alte măsuri noi avute în vedere, cum ar fi noile dispoziţii privind răspunderea materială a magistraţilor - pot fi considerate legitime şi nu ar trebui ignorate." În plus, GRECO constată că numărul procurorilor angajaţi în prezent în
cadrul acestei Secţii, precum şi numărul ofiţerilor de poliţie judiciară detaşaţi la aceasta, sunt în mod vădit inadecvate faţă de numărul de cazuri pe care Secţia a fost însărcinată să le investigheze. GRECO atrage atenţia autorităţilor asupra faptului că detaşarea ofiţerilor de poliţie (de către Ministerul Afacerilor Interne) la Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie conduce în mod inevitabil, în practică, la situaţii în care ofiţerii de poliţie judiciară ar investiga cazuri împotriva procurorilor şi a judecătorilor, având în vedere că activităţile acestei Secţii se concentrează asupra acestor două categorii profesionale, în locul anumitor tipuri de infracţiuni. O asemenea evoluţie poate reprezenta un risc suplimentar pentru independenţa funcţională a sistemului judiciar. De asemenea, GRECO remarcă faptul că înfiinţarea acestei noi Secţii a primit o evaluare negativă17 din partea Comisiei Europene în ultimul Raport MCV privind România”, se arată în raportul GRECO.
 
GRECO transmite că este profund îngrijorat de consecinţele pe care dezvoltările legate de Secţia Specială le au asupra independenţei Justiţiei, precum şi asupra luptei anticorupţie din România şi insistă că Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţiei să fie desfiinţată.

„În lumina celor de mai sus, rezultă că această recomandare a fost vădit ignorată. GRECO este în mod serios îngrijorat de consecinţele pe care aceste evoluţii le au asupra independenţei sistemului judiciar, precum şi asupra luptei împotriva corupţiei în România, şi insistă ca Secţia de urmărire penală pentru investigarea infracţiunilor din justiţie să fie desfiinţată”, este concluzia experţilor GRECO cu privire la Secţia condusă de Adina Florea.

Lipsa progreselor României în privinţa măsurilor de combatere a corupţiei

România a înregistrat foarte puţine progrese în implementarea măsurilor de combatere a corupţiei în rândul parlamentarilor, judecătorilor şi procurorilor, precum şi în abordarea preocupărilor generate de controversata reformă a justiţiei, anunţă Grupul Statelor contra Corupţiei (GRECO).

GRECO notează că autorităţile române nu au revizuit încă, aşa cum se solicita, regulile şi practicile procesului legislativ. În pofida apelului GRECO de limitare a utilizării procedurilor de urgenţă la situaţii excepţionale, autorităţile au continuat să recurgă la acestea pentru a adopta amendamente legale importante.

"În privinţa reformelor din sistemul judiciar, GRECO avertizează că cele mai recente tentative ale autorităţilor române de a reduce perioada de prescriere pentru anumite fapte de corupţie, dacă vor deveni legi, ar submina grav lupta împotriva corupţiei. Adoptarea de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a Planului de integritate din domeniul judiciar introduce unele măsuri prin care creşte gradul de conştientizare în combaterea corupţiei, dar este necesară consolidarea rolului şi eficienţei persoanelor care deţin funcţii de conducere la instanţe şi la Parchetele judiciare", precizează GRECO, denunţând şi lipsa de acţiuni în sensul introducerii unor criterii obiective de selecţie în numirea şi revocarea procurorilor şi în sensul creşterii rolului CSM în aceste proceduri.

"De asemenea, GRECO regretă că recentele amendamente legislative şi deciziile Curţii Constituţionale au sporit rolul Executivului în numirea procurorilor de rang înalt. De fapt, consecinţele amendamentelor legislative referitoare la procurorii de rang înalt din România reprezintă o problemă care stârneşte preocupări serioase pentru GRECO. Atacurile continuate ale actorilor politici asupra procurorilor de rang înalt, demiterea şefei Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) şi încercarea de revocare procurorului general amplifică suspiciunile referitoare la obiectivele reale ale acestor amendamente, adoptate prin proceduri urgente care nu respectă standardele în materie de stat de drept", subliniază GRECO.

"Ţinând cont de faptul că nivelul redus de conformare a României este «în general nesatisfăcător», ţara va face în continuare obiectul procedurii privind neconformarea. GRECO a cerut ca autorităţile române să retransmită informaţii despre progresele înregistrate până pe 30 iunie 2020", subliniază GRECO.
 
Contextul ultimului raport GRECO
 
GRECO a întocmit două rapoarte privind ţară noastră. În primul, aşa numitul follow-up la Raportul ad-hoc din vara anului trecut, autorităţile au implementat doar una dintre cele cinci recomandări. Însă, „GRECO salută faptul că, la 4 iunie 2019, premierul român a anunţat intenţia de a renunţa la reformele judiciare controversate şi încurajează autorităţile să pună în aplicare pe deplin recomandările GRECO fără nici o întârziere.”
 
În cel de-al doilea raport, de conformitate, România a implementat satisfăcător doar 4 dintre cele 13 recomandări, trei au fost parţial implementate, iar şase rămân neimplementate.
 
Ultimul raport al GRECO privind România a fost făcut public în luna aprilie, iar atunci organizaţia anti-corupţie a Consiliului Europei îşi exprima îngrijorarea profundă faţă de anumite aspecte ale legilor adoptate de Parlament privind statutul judecătorilor şi procurorilor, organizarea judiciară şi Consiliul Superior al Magistraturii, precum şi privind amendamentele propuse pentru legislaţia penală.
 
În raportul publicat în 11 aprilie, GRECO îşi exprima profunda îngrijorare în privinţa celor trei legi ale justiţiei modificate de Parlamentul României şi în privinţa proiectelor de modificare a Codurilor penale.
 
În raport se preciza că modificările aduse justiţiei de Parlamentul de la Bucureşti în decembrie 2017 nu conţin şi unele dintre cele mai controversate propuneri, prezentate iniţial în vara lui 2017, dar GRECO este îngrijorată de posibilul impact pe care îl vor avea, inclusiv în privinţa structurii instanţelor. În ciuda importanţei şi domeniului larg la care se referă, impactul lor nu a fost evaluat corespunzător, iar procedura legislativă a fost discutabilă, nota organismul anticorupţie al Consiliului Europei.
 
 

Raport Interimar de Conformitate Runda IV de Evaluare Privind Romania by Anonymous yXnufvBc on Scribd

 
 

Precedentul raport GRECO anual privind corupţia a arătat că, în România, nicio recomandare nu a fost implementată de Legislativ. Raportul analizează măsurile pe care ţările membre le-au luat, în 2018, în combaterea corupţiei. „Recomandările GRECO nu sunt opţionale. Guvernele, parlamentarii şi alte autorităţi naţionale trebuie să-şi arate angajamentul în combaterea corupţiei prin implementarea integrală a recomandărilor GRECO”, a declarat recent secretarul general al Consiliului Europei, Thorbjorn Jagland.

 
 

Raport de Follow Up La Raportul Ad Hoc Privind Romania by Anonymous yXnufvBc on Scribd

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: