DOCUMENT CCR a motivat decizia cu privire la completele de 5 judecători de la Curtea Supremă, adâncind şi mai tare confuzia

DOCUMENT CCR a motivat decizia cu privire la completele de 5 judecători de la Curtea Supremă, adâncind şi mai tare confuzia

Liviu Dragnea foto Inquam

Instanţa Supremă poate trage acum la sorţi noile complete de 5 judecători, după ce Curtea Constituţională a publicat motivarea hotărârii prin care a stabilit că există un conflict de natură juridică între Parlament şi Guvern pe tema formării acestor complete.

Ştiri pe aceeaşi temă

CCR sporeşte confuzia cu privire la completele de 5 judecători

Activitatea Curţii Supreme a fost blocată degeaba de către Curtea de Apel. Cel puţin aşa reiese din motivarea Curţii Constituţionale a României (CCR) a deciziei din 7 noiembrie cu privire la compunerea completelor de 5 judecători. 
Potrivit documentului, judecătorii Curţii Supreme trebuie să asigure „de îndată” constituirea noilor complete, fiind necesară tragerea la sorţi a tuturor membrilor acestora. „Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie trebuie să asigure de îndată constituirea noilor completuri de judecată prin tragerea la sorţi a tuturor celor cinci membri ai acestora şi nu numai a locului celui considerat ca fiind membru de drept. De asemenea, tragerea la sorţi se va realiza dintre toţi judecătorii în funcţie ai secţiei/ secţiilor respective”, se arată în opinia majoritară. Ceea ce s-a şi întâmplat la două zile după ce s-a dat decizia CCR.

Motivarea CCR publicată joi nu reuşeşte însă să clarifice definitiv procedura de stabilire a acestor complete. Asta pentru că, în paragraful imediat următor, judecătorii CCR sporesc confuzia printr-o prevedere vagă ce pare a stabili un rol pentru Secţia pentru judecători din Consiliul Superior al Magistraturii în desemnarea acestor complete. Textul pare a investi CSM-ul cu rolul elaborării unui regulament pentru desemanarea acestor complete şi a asigura punerea lor în practică. „În egală măsură, dată fiind conduita sancţionabilă sub aspect constituţional a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, prin Colegiul de conducere, care nu este de natură să ofere garanţii cu privire la restabilirea corectă a cadrului legal de funcţionare a Completurilor de 5 judecători, revine Consiliului Superior al Magistraturii – Secţia pentru judecători, în baza prerogativelor sale constituţionale şi legale obligaţia de a identifica soluţiile la nivel de principiu cu privire la legala compunere a completurilor de judecată şi de a asigura punerea lor în aplicare”, se arată în textul motivării. 

În continuare CCR subliniază că prevederile acestei decizii se aplică cauzelor aflate în curs de judecată cât şi situaţiilor viitoare. „Curtea reţine că prezenta decizie se aplică de la data publicării sale, atât situaţiilor pendinte, respectiv în cauzele aflate în curs de judecată, precum şi în cele finalizate în măsura în care justiţiabilii sunt încă în termenul de exercitare a căilor de atac extraordinare corespunzătoare, cât şi situaţiilor viitoare”, se arată în motivare.

În luna octombrie, modul de formare al completelor de 5 a fost contestat pe două căi, atât la Curtea Constituţională, cât şi printr-un proces în contencios, la Curtea de Apel Bucureşti. CCR a decis în noiembrie că există un conflict de natură constituţională între Parlament şi Curtea Supremă şi a cerut tragerea la sorţi imediată a completelor. Curtea de Apel Bucureşti a anulat această tragere susţinând că judecătorii de la Instanţa Supremă trebuiau să aştepte motivarea. Astfel, în acest moment dosarele aflate pe rolul completelor de 5 judecători sunt blocate.

Conflict juridic între Parlament şi Curtea Supremă

„Se apreciază că Hotărârea nr.89/2018 are valoarea unui refuz explicit al Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie de a se conforma prevederilor art.32 din Legea nr.304/2004 privind compunerea completurilor de 5 judecători şi a prelungi, fără temei, funcţionarea acestora în modalitatea anterioară. Mai grav este şi faptul că este prelungită funcţionarea completurilor de 5 judecători într-o modalitate care în sine contravine prevederilor art.32 din Legea nr.304/2004, inclusiv în forma anterioară Legii nr.207/2018 respectiv de la intrarea în vigoare a Legii nr.255/2013, fapt confirmat şi prin dezlegarea dată de Curtea Constituţională prin Decizia nr.68 din 22 februarie 2018, punând instanţa supremă în situaţia în care componenţa completurilor de 5 judecători a fost şi continuă să fie stabilită în afara regulilor edictate de legiuitor şi cu nerespectarea normelor constituţionale”, se arată în motivarea CCR.
 
CCR consideră că neaplicarea de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a legii în privinţa compunerii completurilor de 5 judecători, „astfel cum a fost adoptată de Parlament, în înţelesul confirmat şi de către Curtea Constituţională, împreună cu  refuzul explicit de a modifica configuraţia completurilor în acord cu prevederile legale,reprezintă o depăşire de către instanţa supremă a atribuţiilor sale constituţionale, prin
arogarea unor atribuţii care revin Parlamentului”. O astfel de situaţie este de natură să determine un conflict juridic de natură constituţională, susţin judecătorii constituţionali.

Opinia separată 

Judecătorii Mircea Minea şi Livia Stanciu au făcut opinie separată şi consideră că „s-ar fi impus ca instanţa de contencios constituţional să constate că în cauză nu a existat un conflict juridic de natură
constituţională între Parlamentul României, pe de o parte, şi Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie, pe de altă parte, deoarece:

- Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin Colegiul de conducere, nu şi-a arogat puteri, atribuţii, competenţe sau prerogative de legiuitor, ci a aplicat, în 120 limitele competenţelor conferite de lege, dispoziţiile Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, astfel cum au fost modificate prin prevederile Legii nr.255/2013 şi ale Legii nr.207/2018, cu privire la configuraţia/compunerea completurilor de 5 judecători, în cauză neputându-se, totodată, pune în discuţie vreun refuz explicit al instanţei supreme de a aplica o lege adoptată de Parlament;

- nu a existat o situaţie conflictuală între Parlamentul României, pe de o parte, şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de altă parte, care să rezide în mod direct din textul Constituţiei, exercitarea atribuţiilor de către Colegiul de conducere al instanţei supreme neputând fi calificată, din punct de vedere juridic,
drept o exercitare a unor competenţe de rang constituţional, acestea nefiind prevăzute expres în Legea fundamentală, ci doar în Legea infraconstituţională nr.304/2004 privind organizarea judiciară, fiind deci atribuţii de rang legal; 

- în fapt, a fost dedus judecăţii Curţii Constituţionale, un conflict clasic de drept administrativ, de competenţa unei instanţe judecătoreşti; 

- nu s-a putut stabili o încălcare a principiului cooperării loiale între autorităţi din partea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, întrucât instanţa supremă nu a încălcat atribuţiile Parlamentului, forul legislativ exercitându-şi nestingherit competenţa de legiferare”.


                                                 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: