Cum sunt ascultate telefoanele infractorilor după decizia CCR potrivit căreia SRI intercepta ilegal

0
Publicat:
Ultima actualizare:
PersonalulSRI nu are acces la conţinutul comunicaţiilor transferate automat la CNCI de la operatorii de comunicaţii
PersonalulSRI nu are acces la conţinutul comunicaţiilor transferate automat la CNCI de la operatorii de comunicaţii

Procurorii de la Parchetul General, DIICOT şi DNA nu au posibilitatea de a înregistra apelurile persoanelor urmărite peste durata mandatului emis de judecător, deoarece sistemul de supraveghere administrat de Centrul Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor (CNIC) din cadrul SRI se închide automat la împlinirea termenului din actul de autorizare dat de judecători.

Astfel, interceptările sunt făcute în limitele exacte şi se încheie atunci când expiră mandatul, procurorii ajungând să se confrunte în prezent cu situaţia din trecut când „se termina banda” magnetofonului.

Acest detaliu apare în concluziile unui Raport privind verificarea efectuată de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) în temeiul prevederilor Legii 304/2004 privind organizarea judiciară. Raportul a fost dat publicităţii miercuri. Din acesta reiese că preşedintele ICCJ Corina Corbu s-a deplasat în data de 5 decembrie 2019 la sediul CNIC din cadrul SRI, apoi în data de 23 decembrie a vizitat sediile Parchetului General, DIICOT şi DNA pentru a vedea cum anume se realizează accesul organelor de urmărire penală la sistemele tehnice ale SRI în vederea punerii în executare a mandatelor de supraveghere.

Asta în contextul în care o decizie a Curţii Constituţionale a hotărât că SRI nu se mai poate implica în urmărirea penală, soluţia găsită fiind ca Parchetul General, DNA şi DIICOT să îşi creeze structuri proprii specializate în executarea măsurilor de supraveghere tehnică. 

Cu alte cuvinte, după intrarea în vigoare a Deciziei CCR, procurorii au achiziţionat, instalat şi confirgurat echipamentele tehnice necesare interceptării comunicaţiilor. 

Centrul Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor are printre atribuţii administrarea, stocarea conţinutului şi rezolvarea disfuncţionalităţilor fără riscuş alterării conţinutului interceptărilor. 

Concluziile controalelor

În urma controalelor efectuate de preşedintele ICCJ, Corina Corbu, la cele trei unităţi de parchet şi la CNIC a rezultat că în acest moment punerea în aplicare a măsurilor de supraveghere dispuse în procesul penal se realizează de fiecare autoritate judiciară în mod autonom, exclusiv prin personal propriu.

- Organele judiciare nu desfăşoară niciun fel de activitate specifică de punere în aplicare a măsurilor de interceptare a comunicaţiilor la sediul CNIC;

- În baza datelor conţinte în actul de autorizare a interceptării pe care autoritatea judiciară le introduce în aplicaţiile informatice, conţinutul brut al comunicaţiei este înregistrat, extras şi transferat în mod automatizat de la operatorul de comunicaţii în sistemul de stocare administrat de CNCI, fără posibilitatea intervenţiei personalului pe fluxul de intreceptare;

- Comunicaţiile sunt intreceptate în condiţiile şi limitele cuprinse în actul de autorizare, astfel cum acestea au fost introduse în aplicaţiile informatice de către autoritatea judiciară, căreia îi revine competenţa exclusivă de punere în aplicare a măsurilor de supraveghere; datele de stochează pe serverul general în formă criptată;

- Tehnic nu există posibilitatea înregistrării peste durata mandatului emis de judecător pentru că sistemul de închide automat la împlinirea termenului limită dispus prin actul de autorizare. În ipoteza în care a existat o eroare la introducerea datelor în reţea, există un sistem automat de corectare a datelor, conform mandatului emis; 

- Sistemul este configurat astfel încât să se asigure pornirea şi oprirea automată a interceptărilor la data şi ora indicate în actul de autorizare;

- Personalul CNCI nu are acces la conţinutul comunicaţiilor transferate automat de la operatorii de comunicaţii.

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite