Comisia de la Veneţia îl critică pe Valer Dorneanu pentru interzicerea opiniilor separate ale judecătorilor Curţii Constituţionale

Comisia de la Veneţia îl critică pe Valer Dorneanu pentru interzicerea opiniilor separate ale judecătorilor Curţii Constituţionale

Preşedintele Curţii Constituţionale a României Valer Dorneanu Inquam Photos / George Călin

Comisia de la Veneţia a adoptat săptămâna trecută un raport referitor la opiniile separate în cadrul Curţilor Constituţionale, criticând hotărârea prin care preşedintele Curţii Constituţionale din România poate interzice publicarea opiniilor separate care sunt considerate prea ostentative, provocatoare sau cu tentă politică.

Ştiri pe aceeaşi temă

Documentul organismului european face referire la o decizie a Curţii Constituţionale a României din 22 iunie 2017, care reglementează regulile de redactare a opiniei separate sau concurente şi care interzice aprecierile sentenţioase, provocatoare sau cu tentă politică. Raportul aminteşte şi de faptul că această decizie a CCR a fost anulată, pe 20 iunie 2018, de către Curtea de Apel Bucureşti.

„Curtea Constituţională a României a impus limite stricte privind conţinutul opiniilor separate. Pe 23 iunie 2017, Curtea Constituţională a adoptat decizia nr.1/22.06.2017, care interzice 'aprecierile cu caracter sentenţios, ostentativ, provocator sau cu tentă politică, precum şi cele care duc la o asemenea finalitate'. Mai mult, 'opinia separată sau concurenţă nu poate transgresa punctul de vedere al judecătorului în aşa fel încât să devină o critică directă a deciziei Curţii Constituţionale'. Potrivit deciziei nr.1/22.06.2017, opiniile separate trebuie predate preşedintelui Curţii Constituţionale care cere judecătorului în cauza să o rescrie dacă nu respectă aceste criterii şi, dacă judecătorul refuză, decide că opinia separată sau concurenţă nu va fi publicată", arată Comisia de la Veneţia în raportul citat.

În opinia Comisiei de la Veneţia, pentru instanţele constituţionale sau supreme care permit opiniile separate, soluţia ar putea fi ca judecătorii să includă în codul lor de conduită sau etică o dispoziţie care să se refere la conţinutul unor opinii separate, „nu în măsura în care dictează ceea ce trebuie să conţină“, ci de a stabili care linii nu ar trebui traversate fără să afecteze independenţa judecătorului sau să dăuneze instituţiei. 

„Este important că o opinie separată care încalcă codul de conduită sau etică (sau de altă natură) să fie publicată, indiferent dacă împotriva judecătorului disident a fost iniţiată sau nu o procedura. O soluţie, aşa cum a fost adoptată în România printr-o decizie a Curţii Constituţionale din iunie 2017, aşa cum s-a explicat mai sus, permiţând preşedintele Curţii Constituţionale să împiedice publicarea opiniilor separate care sunt considerate critice la adresa Curţii, ori care sunt considerate ostentative ori cu tentă politică - este problematica şi ar trebui evitată", se arată în raportul Comisiei.

Plenul Curţii Constituţionale a adoptat pe dată de 22 iunie 2017 Hotărârea nr. 1/2017 privind regulile de redactare a opiniei separate sau concurente care stipulează, la articolul 2, că "Opinia separată sau concurentă se predă preşedintelui Curţii Constituţionale odată cu decizia la care a fost redactată. După discutarea deciziei, preşedintele Curţii Constituţionale, în măsură în care constată că există abateri de la regulile stabilite la art. 1, solicită judecătorului respectiv, prin rezoluţie, refacerea acesteia".

Una dintre regulile de la articolul 1 este că opinia separată sau concurenţă "nu poate transgresa dincolo de punctul de vedere al judecătorului pentru a se transformă într-o critică punctuală la adresa deciziei Curţii Constituţionale, neputându-se constitui într-un examen partinic sau într-o critică făţişă la adresa acesteia".

Curtea Constituţională a fost dată în judecat întrucât a decis, prin hotărâre administrativă, să nu mai publice opinia separată a judecătoarei Livia Doina Stanciu în conţinutul deciziei CCR privind pragul la abuzul în serviciu la sesizarea Bombonicăi Prodana, fosta soţie a liderului PSD Liviu Dragnea. Livia Stanciu argumenta împotriva obligării legiuitorului să introducă un prag al prejudiciului în infracţiunea de abuz în serviciu.Procesul a fost câştigat în iunie, iar sentinţa Curţii de Apel Bucureşti a desfiinţat hotărârea CCR criticată de Comisia de la Veneţia.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: