Cinci nereguli găsite de Curtea de Conturi la Direcţia Antifraudă din ANAF. În procesele verbale, inspectorii invocă legi care nu se aplică firmelor

Cinci nereguli găsite de Curtea de Conturi la Direcţia Antifraudă din ANAF. În procesele verbale, inspectorii invocă legi care nu se aplică firmelor

Curtea de Conturi a identuficat cinci mari probleme în activitatea Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală

Curtea de Conturi a constatat că Direcţia Generală Antifraudă Fiscală îşi face treaba ineficient. Pe scurt: acţiuni de control prea lungi, nu au aplicat legea în anumite cazuri, nu spun de ce fac control, invocă legi care nu se aplică firmelor sau încheie procese-verbale de control în lipsa reprezentanţilor legali ai societăţilor comerciale devenite între timp „firme fantomă".

Ştiri pe aceeaşi temă

Inspectorii Curţii de conturi au identificat mai multe nereguli, iar acestea au fost prezentate într-un raport, arată hotnews.ro
 
5 nereguli constatate
 
1. S-a constatat durata exagerat de mare a unor acţiuni de control, precum şi nefinalizarea unor acţiuni de control incluse în Planul de control încă din anul 2014;
 
2. În ceea ce priveşte procedurile şi instrumentele utilizate pentru determinarea riscului fiscal s-a constatat faptul că nu au fost utilizate/nu există proceduri formalizate cu privire la:
 
- analiza de risc în vederea identificării/selectării contribuabililor cu risc fiscal ridicat şi identificarea de noi domenii, identificarea activităţilor cu risc fiscal;
- constituirea şi utilizarea unei baze de date în care să fie evidenţiaţi comercianţii cu activitate în mediul online în vederea selectării comercianţilor cu risc fiscal mare;
 
3. Referitor la modul de întocmire a actelor de control:
 
- au fost identificate situaţii de neaplicare a sancţiunii complementare, constând în suspendarea activităţii operatorului economic la unitatea de vânzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor pentru 30 de zile, în cazurile în care inspectorii antifraudă au constatat nerespectarea de către agenţii economici a prevederilor OUG nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale;
- în unele acte de control se menţionează că s-au întocmit procese-verbale de ridicare de înscrisuri dar, de fapt acestea nu au fost întocmite şi nici nu s-au ridicat înscrisuri;
- în unele cazuri, declararea în inactivitate fiscală s-a făcut cu întârziere;
- nu în toate cazurile sunt precizate în mod punctual obiectivele controlului;
- s-a constatat că, în anul 2018, 1.006 acţiuni de control au fost finalizate într-o perioadă mai mare de 100 de zile;
 
4. Au existat situaţii în care:
- în procesele-verbale întocmite de inspectorii antifraudă fiscală au fost menţionate acte normative care nu pot fi imputate societăţilor comerciale;
- procesele-verbale de constatare şi sancţionare a contravenţiilor au conţinut erori materiale sau faptele sancţionate au fost descrise insuficient, ceea ce a condus la anularea acestora;
- sancţiunea aplicată nu a fost proporţională cu gradul de pericol social al faptei săvârşite;
- prin procesele-verbale de constatare şi sancţionare a contravenţiilor au fost aplicate sancţiuni contravenţionale pentru fapte prescrise la data respectivă;
- nu au fost motivate deciziile de instituire a măsurilor asiguratorii, respectiv pericolul ca debitorul să se sustragă de la urmărire, să-şi ascundă, eventual să-şi risipească patrimoniul;
- măsurile asiguratorii dispuse nu au fost stabilite în limita a 150% din valoarea creanţei estimate;
 
5. Au existat situaţii de neefectuare în timp real a acţiunilor de control la societăţi cu risc fiscal ridicat, fapt ce a condus la următoarele situaţii:
 
- încheierea de procese-verbale de control în lipsa reprezentanţilor legali ai societăţilor comerciale devenite între timp „firme fantomă”;
- instituirea de măsuri asiguratorii pentru debite estimate, de cele mai multe ori, în urma consultării bazelor de date şi a informaţiilor din aplicaţiile informatice ale ANAF, după ce activele societăţilor comerciale au fost înstrăinate;
- finalizarea acţiunilor de control şi instituirea de măsuri asiguratorii cu puţin timp înainte de intrarea societăţilor comerciale în insolvenţă, nemaifiind posibilă individualizarea creanţei prin efectuarea de inspecţii fiscale în vederea înscrierii la masa credală, instanţele judecătoreşti desfiinţând măsurile asiguratorii;
- întocmirea de sesizări penale după ce unii reprezentanţi legali ai societăţilor comerciale auditate – cetăţeni străini, părăsiseră deja teritoriul României

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: