Ce prevede legea sănătăţii în privinţa Urgenţei
0Pe lângă SMURD, urgenţele ar putea fi asigurate şi de firme private, plătite tot din banii publici. Subsecretarul de stat Raed Arafat spune că banii vor conta mai mult decât viaţa oamenilor.
Proiectul Legii privind reorganizarea sistemului de sănătate a creat o primă controversă adevărată: cea legată de privatizarea sistemului naţional de urgenţă. Noutatea principală o constituie iniţiativa de a lăsa asistenţa medicală de urgenţă nu doar pe seama ambulanţei „de stat" şi a Serviciului Mobil de Urgenţă, Reanimare şi Descarcerare (SMURD), ci şi în sarcina firmelor private.
Cum e acum sistemul
La această oră, serviciile majore de urgenţă din România sunt prinse într-un sistem integrat, din care fac parte dispeceratele, ambulanţa de stat, SMURD şi unităţile de primiri urgenţe ale spitalelor (UPU, înfiinţate în fostele camere de gardă). În acest sistem, raportările urgenţelor se fac la un dispecerat cu un număr unic - 112 -, care repartizează la caz una sau mai multe ambulanţe, în funcţie de gravitatea sa. Dacă ambulanţa are doar asistent, acesta ţine permanent legătura cu centrul şi trimite medicilor de acolo rezultatele analizelor (electrocardiogramă, ori cele imagistice), ca să fie îndrumat în manevrele medicale până când ajunge la UPU.
În plus, există şi servicii private de ambulanţe care, tot din fonduri publice, acordă doar consultaţii la domiciliu şi fac transport medical. Firmele medicale au şi servicii de ambulanţă total privatizate. Practic, urgenţele majore şi situaţiile de calamităţi şi dezastre sunt asigurate doar de serviciile de stat.
CITIŢI ŞI:
T. Băsescu s-a războit cu Raed Arafat în direct la TV: "Nu e de acord, pleacă!"
Ritli despre posibila demisie a lui Raed Arafat: "Este decizia lui!"
Ioan Oltean, lider PDL, despre Raed Arafat: "Singura soluţie este să-şi dea demisia"
Raed Arafat: "Îmi dau demisia, dacă se modifică legea sănătății"
Argumentul concurenţei
Noutatea din proiectul legii care a stârnit reacţii de opoziţie constă, de fapt, în împărţirea fondurilor publice alocate urgenţelor între stat şi privat. Potrivit notei de fundamentare a proiectului, singurul argument este introducerea unor furnizori omologaţi de Ministerul Sănătăţii, „în scopul diversificării surselor de finanţare şi a implementării principiilor de concurenţă reglementată. Subsecretarul de stat Raed Arafat, „ părintele SMURD şi al sistemului integrat de urgenţă din România, consideră periculoasă apariţia furnizorilor privaţi în această zonă. Argumentele sale sunt susţinute şi de Comisia de urgenţă a Ministerului Sănătăţii. Iată care sunt temerile lor:
Trei ambulanţe, doar una câştigă
Sistemul integrat, prin care o entitate unică asigură coordonarea tuturor maşinilor şi oamenilor de pe teren, şi-ar pierde din siguranţă. „Conceptul de lucru în cazurile foarte grave va fi competiţia comercială, adică bătălia pentru bani, în locul misiunii de până acum, cea de salvare de vieţi", exemplifică medicul.
Astfel, la un accident major anunţat că ar avea trei răniţi, „ne vom trezi cu trei ambulanţe de la trei furnizori concurenţi şi în final au de dus un singur bolnav pentru că doi nu vor să meargă la spital. Firmele se vor bate între ele cine ia bolnavul. Pentru că se va deconta numai cui va lua bolnavul", spune dr. Arafat.
El crede că dispeceratele nu vor mai putea acţiona integrat ca până acum şi că fiecare va asculta de propriul centru. „Fiecare angajat va asculta de propriul şef sau de patronul său, nu de ce i se spune de la dispecerat".
În cazul accidentelor rutiere majore, vor fi trimise pe teren ambulanţele aflate „la rând". „Ne vom trezi astfel că echipele de acum, care acţionează în astfel de situaţii de ani şi au căpătat experienţă, vor fi înlocuite cu unele care poate au intubat un rănit acum o lună sau chiar un an. Noi avem acum medici pe maşinile de Terapie Intensivă care fac intubări şi de trei ori pe zi. Mi-e teamă că asta ne va costa vieţile pacienţilor", spune subsecretarul de stat.
Fuga medicilor la firme private
Proiectul spune că periodic Ministerul Sănătăţii va decide care Unităţi de Primiri Urgenţe vor primi finanţare. „Dacă apar patru-cinci UPU-uri noi, de unde vor fi luaţi medici de urgenţă, pentru că nu sunt mulţi. Luăm de la Floreasca, Universitar, Bagdasar, care acum au experienţă şi funcţionează bine. Dacă vor fi luaţi medici din public şi din privat, se destabilizează ambele sisteme şi nu vor mai fi medici nici pentru SMURD şi nici pentru elicoptere, că vor rămâne să lucreze în UPU. Impactul pe termen scurt este oprirea echipajelor SMURD de Terapie Intensivă, pe termen lung, scăderea calităţii, punerea în pericol a vieţii pacienţilor, plimbarea pacienţilor între UPU-uri private şi publice. În final pierdem controlul pe sistem", susţine medicul.
Mai mulţi furnizori înseamnă fiecare cu maşina lui, cu echipamentul lui. „Pierdem partea de telemedicină, această coordonare cu centrul de comandă pe care am pus-o cu greu în practică. În opt luni, am reuşit să facem peste 16.000 de transmisii de EKG între ambulanţe şi dispecerate şi am salvat tot atâtea infarcturi. Dacă schimbăm sistemul, îl distrugem. Şi înapoi nu ne mai putem întoarce. Este vorba de un bilet doar cu dus, nu cu dus-întors".
"Dacă schimbăm sistemul, îl distrugem. Este vorba de un bilet doar cu dus, nu cu dus-întors.''
Dr. Raed Arafat subsecretar de stat
Cum e în alte ţări
Potrivit ultimului raport pe sistemele de urgenţă din Uniunea Europeană, coordonat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, finanţarea sistemelor de urgenţă diferă de la o ţară la alta. Ea se face de la bugetul de stat (cum e cazul Italiei şi Ungariei, de exemplu), din sistemul public de asigurări de sănătate (Danemarca, Portugalia), din surse private, ori amestecate public-privat, ori din „alte surse", cum e cazul Olandei. Iată câteva exemple:
- Anglia: statul deţine monopol de aproape 40 de ani pe urgenţele majore
- Franţa: urgenţele aparţin de sectorul public
- Germania: sistemul este la sistemul public, ajutat de foarte multe servicii non-profit, cum ar fi organizaţia Cavalerilor de Malta, Asociaţia Iohaniţilor
- Finlanda: urgenţele sunt asigurate de serviciile de pompieri (de stat) şi de spitale
- Slovacia: aceste servicii sunt privatizate integral. Statul încearcă acum să-şi creeze un sistem paralel
- Suedia: sistemul este împărţit pe zone: unele sunt acoperite de serviciile publice, altele sunt date privaţilor. În acestea din urmă, odată la 3-4 ani se organizează licitaţii şi firmele se schimbă. Personalul migrează atunci de la o firmă la alta, ceea ce creează nemulţumiri. Oamenii spun că, din motive financiare, li s-au redus orele de pregătire şi salariile.
Cum a pornit SMURD
Dr. Arafat spune că se va retrage de la conducerea sistemului de urgenţă dacă legea va fi aprobată Foto: lucian muntean
Imediat după Revoluţie, Raed Arafat a încercat să pună pe picioare sistemul de urgenţă cu paramedici la Cluj-Napoca, oraş în care a făcut Facultatea de Medicină, apoi la Târgu-Mureş. „Am vrut să fiu parte a serviciului de ambulanţă de la Cluj, apoi a celei de la Târgu-Mureş, dar am fost blocat. Apoi am vrut să intru în parteneriat cu voluntarii de la Crucea Roşie, dar nu s-a putut nici aşa. În cele din urmă, am reuşit cu pompierii", povesteşte pe scurt epopeea SMURD doctorul Raed Arafat. Iniţial, serviciul a funcţionat sub denumirea SMUR (Serviciu Medical de Urgenţă din România).
În 1991, SMUR a primit ca donaţie din Germania o ambulanţă. Tot personalul era voluntar, inclusiv şoferul ambulanţei. Până atunci, Arafat se deplasa la intervenţii cu maşina personală, un Opel Kadett. În 1992, SMUR a mai fost dotat cu echipamente medicale de la colaboratorii externi: Crucea Roşie din Sauda, Norvegia, Serviciul de Urgenţă al Spitalului Regal din Edinburgh şi Brigada de Pompieri Strathclyde, din Glasgow. Atunci a avut loc şi pregătirea pompierilor în noi domenii de intervenţie.
Recunoaşterea oficială a venit în noiembrie 1992, când prin ordin de ministru SMUR Târgu-Mureş a primit statut oficial, după care modelul a început să se răspândească în restul ţării.
Se încarcă comentariile...
