Ce a făcut Ponta cu „Lista lui Barroso“

Ce a făcut Ponta cu „Lista lui Barroso“

Premierul Victor Ponta nu a rezolvat decât o parte din cele 11 puncte din lista lui Barroso (dreapta)

Comisia Europeană publică azi raportul privind justiţia din România, în care un loc central îl ocupă cele 11 obiective ce trebuiau îndeplinite ca urmare a crizei politice de astă-vară. Patru au fost îndeplinite total, două parţial şi cinci nu au fost îndeplinite

Ştiri pe aceeaşi temă

Pe 12 iulie 2012, preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, i-a înmânat premierului Victor Ponta o listă cu 11 probleme ce trebuiau rezolvate de către Executiv, ca urmare a gravei crize constituţioanale declanşate de noua majoritate parlamentară prin modul în care a încercat suspendarea preşedintelui Băsescu.

Cele 11 obiective, cunoscute sub numele de „Lista lui Barroso“, au şi fost incluse în raportul Mecanismului de Cooperare şi Verificare, publicat pe 18 iulie, în plină criză politică. Comisia Europeană a decis tot atunci ca urmatorul raport să nu fie elaborat în vara anului 2013, ca de obicei, ci în decembrie 2012, insistând pe urgenţa îndeplinirii celor 11 obiective.

Până la urmă, raportul va fi publicat astăzi. Ieri, Guvernul a emis, preventiv, un comunicat în care susţine, punct cu punct, că au fost îndeplinite toate cele 11 obiective. Azi aflăm dacă şi Comisia Europeană împărtăşeşte aceeaşi opinie. „Adevărul“ a analizat, tot punct cu punct, „Lista lui Barroso“, susţinerile Guvernului şi faptele petrecute. Realitatea arată că unele puncte au fost îndeplinite total, altele parţial, iar unele deloc.

1.  Garantarea atribuţiilor Curţii Constituţionale, prin abrogarea Ordonanţei de Urgenţă nr. 38/2012.
Răspunde Ponta: A fost asigurată respectarea şi implementarea tuturor deciziilor Curţii Constituţionale.

Neîndeplinit. OUG 38/2012 nu a fost abrogată de Guvern. Ordonanţa, care lua din atribuţiile Curţii Constituţionale, este în vigoare, dar Curtea Constituţională a fost aceea care, printr-o decizie, şi-a luat înapoi atribuţiile pe care Guvernul i le retrăsese. Actul Guvernului a fost pus apoi de Parlament în concordanţă cu decizia CCR.

2. Reinstaurarea regulii cvorumului special necesar pentru validarea rezultatelor referendumului.
Răspunde Ponta: S-a facut prin abrogarea Ordonanţei de Urgenţă nr. 41/2012.

Neîndeplinit. Ordonanţa 41/2012 nu a fost abrogată de Guvern. Curtea Constituţională a decis că eliminarea cvorumului nu respectă legea fundamentală, iar Parlamentul a adus ordonanţa în concordanţă cu decizia CCR. Liderii USL au continuat să acuze că cvorumul „ne-a fost impus de UE şi de Curtea Constituţională“, afirmaţie total falsă.

3.  Respectarea Constituţiei la emiterea ordonanţelor de urgenţă.
Răspunde Ponta: Guvernul şi-a respectat angajamentul de a respecta principiul folosirii ordonanţelor de urgenţă strict pentru situaţiile desemnate în Constituţie. Nu s-au emis ordonanţe care afectează instituţii fundamentale, ci doar în situaţii clar de urgenţă şi în număr semnificativ mai redus decât guvernele anterioare.

Îndeplinit parţial. O ordonanţă de urgenţă din decembrie 2012 a adus modificări semnificative Legii Educaţiei, iar o tentativă de modificare a Legii Audiovizualului a fost blocată din cauza scandalului public izbucnit.

4. Punerea în aplicare a deciziilor Curţii Constituţionale.
Răspunde Ponta: Acest lucru s-a realizat, inclusiv dupa organizarea referendumului din 29 iulie. Toate deciziile
Curţii Constituţionale sunt deplin respectate şi aplicate în prezent.

Îndeplinit.

5. Asigurarea publicării fără întârziere a tuturor actelor, inclusiv a deciziilor Curţii Constituţionale, în Monitorul Oficial.
Răspunde Ponta: Toate actele sunt publicate la zi în Monitorul Oficial, atât cele care se referă la activitatea legislativă şi guvernamentală, cât şi cele referitoare la deciziile Curţii Constituţionale.

Îndeplinit.

6. Invitarea tuturor partidelor politice şi autorităţilor guvernamentale să respecte independenţa sistemului judiciar; asumarea angajamentului de a impune sancţiuni disciplinare tuturor membrilor de Guvern sau de partid care subminează credibilitatea judecătorilor sau care exercită presiuni asupra instituţiilor judiciare.
Răspunde Ponta: Guvernul este deplin angajat în respectarea acestui punct. Primu ministru a cerut CSM să fie informat în legătură cu orice formă de ingerinţă în justiţie a vreunui membru al Guvernului şi a cerut public în mai multe rânduri respectarea independenţei justiţiei.

Neîndeplinit. Politicienii şi membri ai Guvernului au continuat să exercite presiuni asupra sistemului judiciar. Doar pentru a da un singur exemplu, pe 18 noiembrie, la Năvodari, ministrul în exerciţiu al Culturii, Puiu Haşotti, a organizat împreună cu lideri locali ai PSD, ample manifestaţii de stradă după ce primarul oraşului a fost arestat. La începutul acestui an, magistraţi de la Înalta Curte şi membri ai CSM au fost luaţi în vizor de mai mulţi politicieni. Iar însuşi primul ministru a criticat nejustificat o decizie a Tribunalului Bucureşti care îl viza pe fondatorul PC, Dan Voiculescu.

7. Numirea în funcţia de Avocat al Poporului a unei persoane care se bucură de sprijinul diferitelor partide, în cadrul unui proces transparent şi obiectiv, menit să asigure alegerea unui candidat cu o autoritate, o integritate şi o independenţă de necontestat.
Răspunde Ponta: La data de 22 ianuarie 2013, Plenul Parlamentului a numit un nou Avocat al Poporului, o persoană din mediul academic, fără activitate politică anterioară. Decizia a fost adoptată cu o largă majoritate, după o procedură în care toate partidele au fost consultate transparent.

Parţial îndeplinit. Pe 22 ianuarie 2013, Crişu Anastasiu, propus de PSD pentru această funcţie, a fost votat în majoritate. Desemnarea a fost precipitată, iar candidatul nu a fost acceptat de toate partidele. Propunerile PDL (Gheorghe Iancu) şi UDMR (Peter Eckstein Kovacs) au arătat că cele două formaţiuni politice nu au fost de acord cu propunerea PSD.

8. Introducerea unui proces transparent de numire a Procurorului General şi a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie; un astfel de proces transparent ar trebui să includă depunerea unor candidaturi deschise, fondate pe criterii de experienţă profesională, integritate şi rezultate pozitive în acţiunea anticorupţie; abţinerea de la numiri în cursul preşedinţiei interimare.
Răspunde Ponta: Procedura a fost deja demarată, respectându-se toţi paşii conveniţi cu Comisia Europeană. În prezent, în urma respingerii primelor propuneri de către preşedintele României, această procedură va fi reluat pentru desemnarea unor noi candidaţi pentru cele două funcţii.

Neîndeplinit. Propunerile pentru funcţiile de procuror general (Tiberiu Niţu) şi procuror-şef al DNA (Ioan Irimie) nu au fost realizate ca urmare a unei proceduri transparente, astfel încât au primit aviz negativ din partea CSM. Cu toate acestea, ministrul Justiţiei a înaintat preşedintelui Traian Băsescu cele două propuneri pentru numire, dar cele două propuneri au fost respinse.

9. Evitarea acordării de graţieri prezidenţiale în cursul preşedinţiei interimare.
Răspunde Ponta: După cum se ştie, nu s-au acordat deloc graţieri pe durata mandatului preşedintelui interimar, în vara anului trecut.

Îndeplinit.

10. Abţinerea de la numirea în posturi de ministru a persoanelor împotriva cărora au fost pronunţate hotărâri judecătoreşti în materie de integritate; eliberarea funcţiei de către miniştrii aflaţi într-o astfel de situaţie.
Răspunde Ponta: Nici un ministru în legătură cu care au existat dubii sau acuzaţii referitoare la incompatibilitatea acestora nu a fost nominalizat în Guvernul condus de Victor Ponta. Angajamentul de a nu numi şi de a înlocui miniştrii sau oficialii guvernamentali în acord cu legea, în cazuri de incompatibilitate, a fost respectat.

Îndeplinit.

11. Adoptarea unor proceduri clare prin care să se prevadă demisia parlamentarilor împotriva cărora au fost pronunţate hotărâri definitive privind incompatibilitatea sau conflicte de interese ori care au fost condamnaţi definit într-un caz de corupţie la nivel înalt.
Răspunde Ponta: Primul ministru continuă să susţină implementarea deciziilor finale ale ANI în ceea ce îi priveşte pe politicieni, pentru a se evita situaţia în care Parlamentul votează împotriva unei decizii a ANI care este confirmată de o instanţă judecătorească.

Neîndeplinit. Parlamentarii şi-au modificat Statutul astfel încât deciziile ANI care rămân definitive prin neatacare în instanţă nu mai atrag pierderea calităţii de parlamentar, ceea ce face din ANI o instituţie goală de conţinut. Aleşii pot pur şi simplu ignora deciziile ANI fără să rişte nimic.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările