CCR a declarat constituţională legea care dă puteri sporite poliţiştilor

CCR a declarat constituţională legea care dă puteri sporite poliţiştilor

Imagine de arhivă

CCR a respins sesizarea de neconstituţionalitate formulată de PNL şi USR cu privire la legea prin care poliţiştii obţin atribuţii sporite în misiune, act normativ iniţiat de Carmen Dan şi Florin Iordache.

Ştiri pe aceeaşi temă

În urmă deliberărilor, Curtea Constituţională, cu unanimitate de voturi a respins, miercuri, obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile articolului ÎI, punctul 8, din Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul ordinii şi siguranţei publice sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Ce prevede legea
 
Proiectul de lege instituie o serie de reguli referitoare la procedurile de legitimare, de control corporal, al bagajelor sau al vehiculului. Totodată, sunt clarificate condiţiile în care o persoană poate fi condusă la sediul poliţiei şi situaţiile în care poliţistul poate utiliza forţa.

“Este înăsprit cadrul juridic pentru o serie de fapte antisociale, precum refuzul persoanei de a da relaţii pentru stabilirea identităţii sale sau organizarea de petreceri private în spaţiul public, în proximitatea imobilelor cu destinaţia de locuinţe”, se arată într-un comunicat MAI.
De exemplu, poliţistul are dreptul să solicite persoanei care face obiectul legitimării să ţină mâinile la vedere şi, după caz, să renunţe temporar la obiecte ce pot fi folosite pentru un atac.
 
Apoi, printre altele, poliţistul are dreptul să conducă o persoană la sediul poliţiei atunci când nu s-a putut stabili (pe loc) identitatea acesteia sau când există indicii credibile că aceasta pregăteşte sau a comis o faptă ilegală. 

Persoana condusă la secţie pentru identificare nu trebuie ţinută mai mult de opt ore, iar, ca element de noutate, aceasta poate cere sosirea imediată a unui avocat. În plus persoana în cauză, dacă este minoră, are dreptul  de a-i fi informaţi părinţii, tutorele sau reprezentantul legal. 

Ca mod de intervenţie, după promulgarea legii, în cazuri excepţionale, poliţistul va avea dreptul de a pătrunde, în orice mod, într-o locuinţă sau în orice spaţiu delimitat ce aparţine ori este folosit de o persoană fizică sau juridică, fără consimţământul acesteia sau al reprezentatului legal. Acest tip de intervenţie se va face pentru a salva viaţa sau integritatea corporală a unei persoane, dacă există indicii că în acel spaţiu este o persoană aflată în pericol sau pentru a prinde autorul unei infracţiuni flagrante
În fine, prin lege se introduce prezumţia săvârşirii unei acţiuni violente împotriva poliţistului, dacă persoana care a fost avertizată prin mesajul Poliţia, stai! – Nu te apropia!, continuă să se apropie de poliţist. “Acţiunea persoanei va da dreptul poliţistului de a interveni, utilizând forţa, proporţional şi strict cât este necesar pentru a înlătura pericolul şi pentru a lua măsurile legale necesare” mai arată MAI.

Ce a reclamat opoziţia

PNL şi USR au formulat sesizarea de neconstituţionalitate pe 8 iulie.

USR argumenta, în sesizarea depusă la CCR, că prevederile legii încalcă art. 1 alin. (5) şi art. 53 din Constituţie, care stabilesc că "în România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie", respectiv cadrul în care poate fi restrâns exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi, potrivit sursei citate.

Sintagma "motive verosimile", invocată în mod repetat în lege drept premisa pentru restrângerea unor drepturi şi libertăţi fundamentale, nu este definită în legislaţia din domeniul ordinii şi siguranţei publice, astfel că este vorba de o lipsa de claritate a prevederilor legii. În lipsa unei definiţii legale care să clarifice înţelesul acestei sintagme, se poate constată că standardul existenţei unor "motive verosimile" nu impune, în fapt, existenţa niciunui element obiectiv, cuantificabil, în virtutea căruia poliţistul să poată acţiona.

De asemenea, legea nu reglementează cu claritate faptul că folosirea mijloacelor de constrângere trebuie realizată exclusiv când comportamentul persoanei vizate o impune în mod strict necesar şi nici nu stabileşte o ierarhie clară a mijloacelor de constrângere, ceea ce crează posibilitatea restrângerii exerciţiului unor drepturi şi libertăţi în mod abuziv.

USR consideră şi că legea prin care sunt sporite puterile Poliţiei şi Jandarmeriei încalcă art. 20 alin. (2) şi art. 22 din Constituţie, referitoare la Tratatele internaţionale privind drepturile omului, respectiv la dreptul la viaţă şi la integritate fizică şi psihică. Este vorba despre faptul că legea introduce o prezumţie de legitimă apărare în favoarea poliţistului, care va fi, astfel, îndrituit să riposteze.

Or, o astfel de soluţie legislativă încalcă Codul european de etică al Poliţiei, dar mai ales jurisprudenţa CEDO, având potenţialul de a pune în pericol o serie de valori constituţionale, precum viaţă sau integritatea fizică şi pshica.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: