Capcanele ofertelor de muncă afară. Cum să îţi găseşti un job sigur în străinătate

Pandemia de coronavirus nou a afectat piaţa muncii din România, iar acum multe persoane vulnerabile tind să accepte orice ofertă de muncă afară, fără să se gândească la un minimum de măsuri de precauţie. Agenţia Naţională împotriva Traficului de Persoane atenţionează asupra acestui lucru şi face câteva recomandări importante despre cum putem găsi locuri de muncă sigure în străinătate.

„Pandemia de coronavirus, cu care ne confruntăm are efecte multiple, inclusiv în plan economic şi social, iar măsurile impuse de autorităţi, în cadrul efortului general de a limita răspândirea viruslui, au afectat cererea şi oferta de pe piaţa forţei de muncă. Multe persoane vulnerabile aleg să plece către orice ofertă de muncă, fără să-şi ia minimele măsuri de precauţie. După 15 mai, este posibil ca numărul acestor situaţii să crească”, se arată într-un comunicat al Agenţiei Naţionale împotriva Traficului de Persoane.

Românii, în fruntea listei traficului de persoane 

 Din păcate, un număr destul de mare al victimelor traficului de persoane din Europa este reprezentat de cetăţeni români, potrivit aceleiaşi surse. 

Traficanţii profită înntotdeuna de lipsa de informaţie, credulitatea şi nemulţumirea privind nivelul de trai al victimelor şi în urma unui astfel de episod are de suferit întreaga familie. 

„În actualul context, avem nevoie din ce în ce mai mare de coeziune socială. Poate că suntem foarte grăbiţi când ieşim din casă ca să mergem la cumpărături şi suntem preocupaţi mai mult de măsurile sanitare şi grija zilei de mâine. Însă, în aceste momente, oamenii cei mai vulnerabili, printre care şi victimele traficului de persoane, sunt cei mai expuşi şi au nevoie de ajutor. Cei care intră în contact cu potenţiale victime ale traficului, nu trebuie să rămână impasibili”, spun autorităţile.

Ce trebuie să ştiţi dacă vreţi să plecaţi la muncă afară

• Verificaţi temeinic, utilizând mai multe surse de informare (site-uri, Facebook – grupuri destinate locurilor de muncă, Registrul Comerţului etc.) firma la care urmează să vă angajaţi, precum şi agenţia de plasare a foţei de muncă (dacă este cazul).

• Înainte de părăsirea ţării, semnaţi un contract de muncă în limba română sau într-o limbă pe care o cunoaşteţi foarte bine. Contractul trebuie să conţină clauze clare referitoare la activităţile pe care urmează să le desfăşuraţi, programul de muncă, drepturile salariale, etc.

• Refuzaţi orice angajament care ar putea duce ulterior la şantajarea dumneavoastră (plata unor servicii, a transportului, oferirea unor bani cu împrumut etc.). 

• Anunţaţi persoanele de încredere când, unde şi cu cine urmează să plecaţi şi stabiliţi o parolă de urgenţă pe care să o folosiţi în caz de pericol. 

• Notaţi coordonatele Ambasadei sau ale misiunii diplomatice a României în ţara de destinaţie sau datele de contact ale unei organizaţii anti-trafic din ţara respectivă. 

• Dacă pe timpul călătoriei aveţi suspiciuni, reţineţi orice detalii privind traseul efectuat şi persoanele care vă însoţesc.

• În cazul în care ajungeţi din nefericire într-o împrejurare periculoasă, anunţaţi autorităţile (poliţie, ambasadă) şi informaţi orice persoană cu care intraţi în contact despre situaţia în care vă aflaţi.

• Pentru a preveni traficul de persoane, Agenţia a lansat campania online de prevenire a traficului de persoane „Jobul perfect – iluzie cu sens unic”. Campanie  urmăreşte creşterea gradului de informare şi a capacităţii de autoprotecţie a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, prin transmiterea unor informaţii şi recomandări utile în procesul analizării diferitelor anunţuri.  

Mesajul campaniei este „Informează-te! Poţi fi la un click distanţă de a deveni o victimă a traficului de persoane.” şi reprezintă o atenţionare cu privire la importanţa informării şi verificării prealabile a unei oferte de muncă, pentru evitarea potenţialelor pericole ce pot surveni din acceptarea acesteia.

Mesajele anti-trafic ale campaniei sunt transmise prin intermediul platformei OLX şi în mediul Facebook.

Cum arată un anunţ-capcană

Există un tipar legat de astfel de anunţuri. Prin intermediul anunţurilor şi al unui comportament specific, traficanţii reuşesc să atragă victimele în plasa exploatării. Astfel, 

• Anunţul promite câştiguri substanţiale într-un timp scurt
• Nu solicită experienţă în domeniu;
• Nu solicită anumite studii, cursuri sau cunoaşterea limbii ţării de destinaţie;
• Sarcinile de muncă nu sunt clar specificate;
• Compania/datele de contact ale angajatorului sunt vag prezentate sau nu pot fi clar regăsite în anunţ;
• Plata transportului;
• Diferite oferte de lucru on-line si nu numai, de regulă însoţite de menţiuni precum: “open mind”, câştiguri rapide peste medie şi activitate discretă - Videochat, asistentă personală;
• Căsătoria de convenienţă;
• Plata unor servicii turistice în străinătate;
• Împrumutarea unor sume de bani.
• Prin urmare, următorii indicatori de pericol pot semnaliza pregătirea unei situaţii de trafic de persoane:
• plata transportului
• sprijin pentru perfectarea documentelor
• împrumutarea unor sume de bani pentru plata transportului, obţinerea documentelor, şedere etc.
• propunerea de a pleca cu acte false
• propunerea de a pleca cu viză turistică
• perfectarea documentelor fără participarea ta şi într-un timp foarte scurt
• ţinerea secretă a plecării faţă de rude, apropiaţi, prieteni etc.
• sugestia de a nu spune adevărul la frontieră despre scopul plecării
• lipsa unor condiţii pentru viitorul loc de muncă: experienţă, studii, cunoaşterea limbii ţării
• intenţia de a fi deposedat de actele de identitate: acestea pot fi reţinute doar de oficialităţile de la frontieră, poliţie şi jandarmerie; nicio alta persoană nu are dreptul să le reţină
• intenţia de a fi deposedat de telefonul mobil, tabletă, restricţionarea accesului la orice mijloc de legătură

Ce trebuie să faceţi dacă aţi primit o ofertă de muncă

Verifică legalitatea firmei de intermediere a forţei de muncă (certificatul de înregistrare eliberat de Registrul Comertului, statutul firmei, lista de firme acreditate de pe site-ul Inspectoratului Teritorial de Muncă al fiecărui judeţ etc.)

Verifică în detaliu firma angajatoare la care urmează să îţi desfăşori activitatea, atât pe site-urile de specialitate, cât şi istoricul de pe reţelele de socializare (din grupurile destinate locurilor de muncă)

Pentru a lucra în străinătate ai nevoie de un contract de muncă sau de o invitaţie oficială de la un angajator din afara României. Începând cu 2009, cetăţenii români pot munci pe teritoriul U.E fără invitaţie din partea unui angajator.

Nu părăsi niciodată ţara fără un contract semnat cu firma angajatoare din străinătate! Contractul de munca trebuie intocmit in cel putin 2 exemplare si scris intr-o limba pe care o cunosti foarte bine (şi în limba română). 

Înainte de a semna contractul de muncă, pentru siguranţă şi dacă este posibil, consultă un jurist. Nu semna niciodată un document fără a-i cunoaşte conţinutul!

Angajatorul din afara României sau firma intermediară, de obicei, nu acoperă cheltuielile pentru obţinerea paşaportului, vizei sau cheltuielile de transport, deci nu accepta aranjamente în contul firmei de intermediere sau plata altor comisioane! AGENTUL DE PLASARE nu are dreptul legal de a percepe tarif de mediere, comisioane sau alte taxe!

Viza turistică, de studii sau alt tip de viză nu iţi dă dreptul să munceşti legal. Angajarea având la bază o astfel de viză este ilegală şi poţi fi amendat/ă, arestat/ă, sau deportat/ă. În acest caz, angajatorul te poate manipula, impunându-ţi să faci tot ceea ce doreşte.

Interesează-te care este salariul mediu în ţara în care ţi se propune să lucrezi.

Verifică dacă salariul propus îţi va permite să acoperi cheltuielile pe care le vei avea în ţara respectivă (cazare, mâncare, haine).

Evită semnarea unui contract cu specificaţii evazive de genul: “şi alte tipuri de activităţi” sau “toate activităţile la cererea angajatorului”.

Învaţă limba ţării sau câteva cuvinte uzuale în limba ţării de destinaţie pentru a cere ajutor dacă vei avea nevoie

Nu da nimănui actele tale de identitate sau alte documente importante

Nu accepta să perfectezi documentele şi să ţi se plătească drumul în credit sau cu împrumut.

Dacă pe timpul călătoriei ai suspiciuni

1. Reţine orice detalii privind traseul efectuat şi persoanele care te însoţesc; 

2. Reţine adresa şi numărul de telefon ale unei organizaţii anti-trafic, din ţara unde vei pleca; 

3. Reţine adresa şi numărul de telefon ale ambasadei sau consulatului din ţara de destinaţie.

Atentie! Paşaportul sau alte documente privind identitatea pot fi reţinute doar de oficialităţile de la vamă sau poliţie. Nicio altă persoană nu are dreptul să le reţină.

În majoritatea cazurilor, victimele îşi dau seama de pericol doar în momentul în care sunt sechestrate şi/sau obligate să desfăşoare activităţi împotriva voinţei lor ori când nu primesc decât o mică parte din ce li s-a promis ca plată, invocându-se diferite motive.

Ieşirea din situaţia de trafic presupune: 

1. Să obţii şi să reţii orice informaţie privind locaţia în care te afli (adresă, telefon, nume etc.); 

2. Să informezi orice persoană cu care intri în contact că eşti o victimă a traficului de persoane; 

3. Să transmiţi un mesaj de ajutor către o rudă sau un prieten din ţară (prin telefon, e-mail etc.); 

4. Să încerci să pleci din locul în care te afli şi să contactezi instituţiile sau persoanele care ţi-ar putea oferi ajutor; 

5. Să încerci să mergi la Poliţie, la Ambasada sau Consulatul Român din ţara în care te afli. Reprezentanţii acestor instituţii te pot ajuta să te întorci acasă; 

6. Să apelezi gratuit linia telefonică a ANITP.

Cui te poti adresa pentru a ajuta o victima a traficului de persoane?

- Politiei 

- Misiunilor diplomatice ale României în străinătate

- Liniei Telverde a ANITP

- Organizaţiilor neguvernamentale

În vederea preluării controlului total asupra victimelor şi parazitării extreme a acestora, în celelalte situaţii de recrutare decât cele prin intermediul anunţurilor, se poate observa următorul pattern în modul acestora de acţiune:

• identificarea şi studierea vulnerabilităţilor, nevoilor şi dorinţelor viitoarei victime
• câştigarea încrederii victimei şi a apropiaţilor (părinţilor, familiei, prietenilor), chiar îndrăgostirea
• dovezi de prosperitate, generozitate, influenţă, succes social, putere
• îndatorarea viitoarei victime, emoţional, financiar, moral etc.
• accentuarea vulnerabilităţilor/breşelor (separării, certurilor sau neînţelegerilor cu apropiaţii)
• apariţia unei oferte/oportunităţi cu necesitatea urgentării tuturor formalităţilor 
• pregătirea izolării: determinarea victimei să nu spună nimănui despre locul de destinaţie sau chiar să-şi mintă apropiaţii
• determinarea victimei să nu aibă asupra ei mijloace care să-i asigure independenţa (bani, haine etc)
• deposedarea de documentele de identitate şi de mijloacele de legătură cu apropiaţii sau autorităţile (telefon, internet etc.), ducerea acesteia într-un loc izolat
• manipularea victimei folosindu-se de starea ei de dependenţă morală, financiară, emoţională (vulnerabilităţile existente + cele accentuate şi/sau nou create)
• convingerea victimei că autorităţile nu ar interveni să o salveze
• convingerea – constrângerea – compromiterea – îndatorarea – manipularea – ameninţarea (având acum la dispoziţie toate punctele sensibile ale victimei) în vederea exploatării
• exploatarea efectivă (închirierea serviciilor) şi de multe ori revânzarea acesteia către alţi traficanţi.