Când ar putea să fie reglementat parteneriatul civil în România. CNCD: „Factorul politic va trebui să accepte”

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Florin Buhuceanu şi Victor Ciobotaru
Florin Buhuceanu şi Victor Ciobotaru

Parteneriatul civil, inclusiv pentru persoane de acelaşi sex, ar putea fi reglementat anul viitor după decizia CEDO, care se aşteaptă să fie pronunţată împotriva României, potrivit şefului Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD), Csaba Asztalos.

Conlcluzia specialistului în drepturile omului, vine după ce Dunja Mijatovici, comisara pentru drepturile omului din cadrul CEDO, şi-a publicat textul, numit în jargon juridic amicus curiae, în care a criticat absenţa unui cadru legal pentru recunoaşterea şi protejarea relaţiilor dintre persoanele de acelaşi sex în contextul procesului Florin Buhuceanu şi Victor Ciobotaru (FOTO) împotriva României şi a altor 12 cazuri, transmite EuropaLibera.org

Decizia Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) împotriva României ar putea fi dată chiar în această toamnă sau cel târziu anul viitor în primăvara, crede şeful CNCD.

Ce înseamnă parteneriatul civil

Prin această decizie, parlamentul de la Bucureşti va fi obligat să adopte legea parteneriatului civil, prin care şi cuplurile de acelaşi sex să aibă drepturi administrative similare cu persoanele căsătorite: să ia decizii unul în numele celuilalt la spital, să se poată ocupa de ceremoniile funerare, să se moştenească unul pe celălalt etc. Proiectele privind parteneriatul civil depuse la Parlament, inclusiv textul scris de CNCD, exclud, însă, posibilitatea adopţiei de către cuplurile de acelaşi sex.

Preşedintele CNCD consideră că decizia Curţii e previzibilă, pentru că CEDO îşi va urma jurisprudenţa neabătut şi pentru că o astfel de decizie împotriva României este în acord şi cu decizia Curţii Constituţionale în privinţa Art. 272 din Codul Civil, în cauza Coman-Hamilton:

„CCR admite în excepţia de neconstiuţionalitate, că urmând jurisprudenţa CEDO, aceste cupluri au dreptul la recunoaştere şi protecţie. Ca urmare factorul politic va fi obligat să accepte o legislaţie privind parteneriatul civil”

Dacă CEDO ajunge la concluzia că se încalcă Articolul 8 (Dreptul la respectarea vieţii private) coroborat cu Articolul 14 (Interzicerea discriminării) din Convenţia Europeană pentru Drepturile Omului în cele 13 cazuri împotriva României care se află deja la CEDO, România va fi obligată să implementeze Decizia Curţii.

Teoretic, spune Csaba Asztalos, România ar fi fost deja obligată să introducă o legislaţie de protecţie a minorităţilor sexuale, dacă ar fi respectat standardele UE, doar că „factorul politic a refuzat permanent acest tip de standarde”.

Proiecte depuse la Parlament

La Parlament au fost depuse mai multe proiecte de lege privind parteneriatul civil, în plus, există şi o subliniere a Curţii Constiutţinale (CCR) menţionată după procedura de revizuire a Constituţiei din 2018, când majoritatea politicienilor au cerut o prevedere care să interzică pe viitor mariajul între persoanele de acelaşi sex. Când a analizat situaţia, CCR a subliniat în decizia sa că noţiunea de familie este mult mai largă decât cea reglementată de Codul Civil autohton, dar că există şi alte tipuri de familie care sunt protejate de Articolul 26 din Constituţie:

   

(1) Autorităţile publice respectă şi ocrotesc viaţa intimă, familială şi privată.

(2) Persoana fizică are dreptul să dispună de ea însăşi, dacă nu încalcă drepturile şi libertăţile altora, ordinea publică sau bunele moravuri.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a oferit României şi posibilitatea de a stinge cele 13 procese pe cale amiabilă, dar România a refuzat, fiindcă, după cum a explicat Csaba Asztalos:

„Niciun guvern din România nu vrea să-şi asume politic o înţelegere de acest fel cu CEDO. Aşa s-a ajuns la faza finală când CEDO se va pronunţa pe fond, iar decizia de condamnare a României este foarte previzibilă”.

Legea parteneriatului civil, inevitabilă 

Până în decembrie - când sunt programate alegerile parlamentare - nu se va întâmpla nimic, chiar dacă CEDO se va fi pronunţat până atunci pentru că e un subiect mult prea sensibil pentru campania electorală, potrivit şefului CNCD:

„Cei mai mulţi parlamentari n-ar vrea să deschidă acest front, dar după decizia CEDO, în următoarea legislatură, sunt convins în proporţie de 99,9% că România va adopta o lege a parteneriatului civil, inclusiv pentru persoanele de acelaşi sex. Există mai multe proiecte legislative depuse, unul fiind conceput chiar de CNCD, care stabileşte standarde minime în acest domeniu şi care elimină sensibilităţile legate de adopţie, fiindcă nu va fi permisă adopţia de către cuplurile de acelaşi sex”.

Punctul de vedere formulat de comisara pentru drepturile omului este convergent cu standardele internaţionale în domeniu, iar CEDO s-a pronunţat deja pe astfel de speţe de mai multe ori. Cel mai cunoscut este cazul Oliari şi alţii versus Italia, prin care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis în favoarea celor şase cupluri de gay care au introdus sesizările. CEDO spune că un stat membru nu are obligaţia să reglementeze instituţia căsătoriei pentru persoanele de acelaşi sex, în schimb, subliniază Csaba Asztalos, are obligaţia să adopte o altă instituţie juridică prin care recunoaşte cuplurile de acelaşi sex şi le oferă protecţie juridică: instituţia parteneriatului civil.

În 2015, CEDO a dat verdictul împotriva Italiei în cazul Oliari, iar în 2016 Italia a introdus parteneriatul civil. Ceea ce va trebui să facă şi România.

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite