Avocaţii lui Dragnea, la un pas să arunce activitatea Curţii Supreme în aer

Avocaţii lui Dragnea, la un pas să arunce activitatea Curţii Supreme în aer

Liviu Dragnea  la Inalta Curte de Casatie si Justitie FOTO Iinquam Photos / Octav Ganea

Liviu Dragnea susţine, prin avocaţii săi, că sentinţa de condamnare la închisoare pronunţată în iunie anul trecut, nu a fost emisă de un complet specializat în judecarea infracţiunilor de corupţie, aşa cum cere o lege din anul 2000.

Trebuie subliniat că această excepţie nu a fost ridicată în faza de fond a procesului, iar acceptarea ei acum ar conduce la rejudecarea dosarului, fapt ce l-ar scăpa definitiv pe liderul PSD de aceste acuzaţii, în contextul în care împlinirea termenelor de prescripţie ar fi inevitabilă.
 
Motivul invocat pentru anularea condamnării
 
Concret, avocaţii inculpaţilor din acest dosar au invocat Art. 29 din Legea 78/2000 pentru prevenirea şi combaterea faptelor de corupţie, articol ce prevede instituirea completelor specializate pentru aceste infracţiuni. „Pentru judecarea în primă instanţă a infracţiunilor prevăzute în prezenta lege, se constituie complete specializate”, statuează articolul invocat. În plus, avocaţii mai vorbesc de două articole din Legea 304/2004, unde este prevăzută formarea acestor complete pentru curţile de apel şi tribunale. „Iniţial, în Legea 78/2000 a fost introdusă posibilitatea constituirii unor complete specializate, iar ulterior, în 2003, a fost introdusă obligativitatea constituirii lor în primă instanţă. S-au constituit mai ales că se dădea un spor de 30%, care ulterior s-a scos, dar completele au rămas. La Curtea Supremă, se pare că ea nu există, pentru că funcţionează după Legea 304/2004, ce vorbeşte de posibilitatea constituirii acestor complete. Rămâne de văzut ce soluţie vor da judecătorii”, au explicat experţi în Drept.
 
Curtea Supremă a respins excepţii similare
 
În cazul Curţii Supreme, Legea 304/2004 (art.19; alin 4) vorbeşte însă de posibilitatea înfiinţării completelor specializate şi nu de o obligaţie în acest sens. Mai mult, în jurisprudenţa acesteia, există două decizii separate prin care obiecţii similare, ridicate în baza Legii 78/2000 au fost respinse. În decizia 233/2012, se arată că nelegala compunere a completelor nu poate fi pusă în discuţie pentru că „la instanţa supremă, judecătorii soluţionează toate tipurile de cauze ce intră în competenţa instanţei supreme, nefiind repartizaţi pe complete specializate”. În decizia 18/2014, obiecţia este considerată ca nefondată pe motiv că, în raport cu specificul competenţei Curţii Supreme, „fiind cea mai înaltă instanţă naţională, judecătorii secţiei penale sunt investiţi să judece în primă instanţă toate cauzele date în competenţa Înaltei Curţi”.
 
Deşi pare să existe o contradicţie între cele două legi, practica Curţii Supreme în această materie este destul de clară, iar până şi Curtea Constituţională ţine cont de acest fapt
Adrian Cuculis
avocat
În acest context, specialiştii în drept sunt de părere că cutuma instanţei supreme va prima. „Deşi pare să existe o contradicţie între cele două legi, practica Curţii Supreme în această materie este destul de clară, iar până şi Curtea Constituţională ţine cont de acest fapt. Şansele de reuşită a acestei moţiuni nu sunt foarte mari”, a declarat avocatul Adrian Cuculis. „Dacă există o jurisprudenţă, atunci Curtea Supremă va decide în acest sens”, a declarat şi fostul preşedinte al CCR, Augustin Zegrean, care consideră vinovat pentru această situaţie legiuitorul. „Primul vinovat este legiuitorul care face prost aceste legi. Sunt făcute într-un limbaj nejuridic, de oameni care nu sunt specialişti în Drept, iar când fac o lege uită să abroge ce era înainte. E normal ca avocaţii să găsească astfel de chichiţe. A scrie o lege este o chestie de fineţe. Nu poţi să vii tu agronom şi să scrii legi”, a completat acesta.
 
Dosarul se apropie de final
 
Cererea liderului PSD vine în contextul în care acesta a lipsit de la termenul de luni de la Curtea Supremă, unde urma să fie audiat. Instanţa a finalizat însă audierea martorilor citaţi în faza de apel şi a stabilit data de 15 aprilie pentru audierea liderului PSD, dată la care procesul s-ar putea astfel încheia. Finalizarea cercetării judecătoreşti în următoarea lună ar lăsa timp suficient pronunţării unei sentinţe până la data de 1 iunie, atunci când una dintre doamnele judecător din completul de 5 urmează să iasă la pensie. Astfel ar fi evitată şi o repetare a episodului petrecut în acelaşi dosar, în primă fază, când dosarul a fost reluat din cauza pensionării judecătoarei Ana Maria Dascălu.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: